Formele reliefului carstic

In tara noastra are o dezvoltare mare relieful carstic. In imaginea de mai jos este o reprezentare a formelor carstice principale.

Abrupturile calcaroase
Apar indeosebi la periferia platourilor calcaroase prin retragerea paralela a versantilor de calcare. Pot sa corespunda unor fronturi de cuesta sau unor denivelari create de falii si apar cu precadere in zona Montana.

Cheile
Porțiune de vale strâmtă, cu versanți înalți, abrupți, săpați în roci dure. Cheile se formează prin săparea, sau acțiunea de eroziune a unui curs de apă de suprafață. Au profil transversal destul de ingust. Versantii si fundul albiei minore de cele mai multe ori prezinta marmite(scobitura de forma circulara sau ovala).

Lapiezurile

Santuri superficiale late de cativa centimetrii si adanci de cativa decimetri. Apar de obicei grupate formand campuri de lapiezuri.

Dolinele

Sunt depresiuni carstice cu diameter ce variaza de la 10 la 100 de m si adancimi de la 2 la 100 de m. Fundul acestor forme este plat si acoperit cu o argila de decalcifiere pe care se formeaza solul terra rosa.
La aparitia lor au participat mai multe procese precum: dizolvarea, tasarea, prabusirea si eroziunea.
Exista 2 tipuri de doline in functie de agentul care a generat-o: doline de dizolvare si doline de prabusire.

Uvalele
sunt forme negative de relief ce rezulta prin unirea dolinelor. Diametrul lor variaza de la cateva sute de m pana la 1 kilometru. Adancimea unor uvale poate ajunge pana la 200 de m.

Poliile

Se formeaza prin unirea mai multor uvale. Au aspect alungit si lungimi de zeci de kilometrii.

Avenul
Este un put adanc de adancimi variabile . Poate aparea in punctele de intersectie ale diaclazelor sau prin prabusirea tavanului unor grote subterane creanduse in acest fel legatura cu exteriorul. Avenul Sesuri din m-tii Bihor cu cei 180 de m adancime este cel mai adanc din tara noastra.

Vaile seci
Sunt acele vai care nu au apa in perioada secetoasa. Aceasta revenind in albie in perioada ploioasa in urma ridicarii panzei freatice.

Pesterile
Sunt cavitati natural subterane ce permit accesul omului in interior.
Au rezultat in urma proceselor de prabusire, coroziune, eroziune si dizolvare.

Stalactite

IaIau nastere prin depunerea carbonatului de calciu si a altor minerale . Apar pe plafonul pesterilor dar si in surplombe. In timp picaturile de apa ce se desprind din plafonul pesterii lasa mici cantitati de calcite ce vor forma in timp aceste coloane numite stalactite.

Stalagmite
Iau nastere prin depunerea carbonatului de calciu pe podeaua pesterii.

Coloana
Rezulta prin unirea unei stalagmite cu o stalactita.

Resurgenta
Este locul in care un izvor iese la suprafata dupa ce a circulat in masa de calcar. Poate sa iasa la suprafata sub forma unui izbuc.

Insurgenta

Insurgenţa este locul în care apa este captată în subteran în masive muntoase cu permeabilitate mare, în general de calcar. Insurgenţa se poate face sub formă de ponor sau sorb

Cascada
Cascada este o cădere de apă, sub un unghi de peste 45°, situată în general pe traseul unei ape curgătoare. In timp cascada se adanceste in urma actiunii de eroziune.

Rau subteran
Rau ce are portiuni in masa de calcar.

Acum ca ai parcurs acest  articol te invit sa iti testezi cunostintele legate de formele reliefului carstic printr-un joc. Jocul se numeste Formele reliefului carstic

Sursa:

http://www.larousse.fr/encyclopedie/divers/grotte/46753