Gheizerii, mod de formare, raspandire, cauze
Apa se scurge (sau se rupe) prin crăpături și fracturi în rocile de suprafață. Aceste fracturi pot ajunge la o adâncime mai mare de 2.000 de metri. Apa care umple canalul gheizerului are la suprafata o temperatura de 82-85 grade Celsius. Aceasta temperatura creste spre adancime pana la cca 127 de grade Celsius.
Odată ce apa intră în contact cu rocile încălzite de activitatea vulcanică, începe să fiarbă și presiunea crește.
În timpul emanaţiei, aburii fierbinţi urcă nestânjeniţi prin canalul vertical ce leagă vatra gheizerului de suprafaţă. Dar când presiunea lor ascensională scade, apele freatice năvălesc în canal şi-l astupă. Emanaţia încetează. Sub presiunea coloanei de lichid apa nu se mai evaporă la 100 de grade Celsius. Dar vatra încinge progresiv apa la o temperatură tot mai mare, … 110 grade, 120… până când se atinge un nou punct de fierbere, se formează vapori care pornesc spre suprafaţă, aruncând în aer dopul de apă care s-a comportat asemenea supapei de la oala-minune. În acel moment se realizează o detentă: eliberată de presiunea coloanei-supapă, apa supraîncălzită de dedesubt trece brusc în stare de vapori, exploodând spre suprafaţă. Treptat îşi epuizează energia şi ciclul se reia.
Gheizerii
Gheizerele pentru a se forma necesită o combinație de căldură din sistemele magmatice recente, apă și depozite geologice cu rețele de fracturi abundente.
– apa din precipitatii intra prin crapaturi si coboara in adancime
– in drumul ei prin straturile de roca incepe sa se incalzeasca din cauza magmei fierbinti, ajungand la temperaturi de 120-130 grade Celsius
– Apa incalzita se va transforma in vapori si urca in sus pe canal impingand apa de deasupra
– Vaporii in ascensiunea lor isi vor pierde din forta pe canal ( scade presiunea) si atunci apele freatice năvălesc în canal şi-l astupă. Emanaţia încetează. Sub presiunea coloanei de lichid apa nu se mai evaporă la 100 de grade Celsius.
– Dar magma incinge si mai mult apa pana ajunge la temperaturi de 120-130 grade Celsius. până când se atinge un nou punct de fierbere, se formează vapori care pornesc spre suprafaţă, aruncând în aer dopul de apă care s-a comportat asemenea supapei de la oala-minune. În acel moment se realizează o detentă: eliberată de presiunea coloanei-supapă, apa supraîncălzită de dedesubt trece brusc în stare de vapori, exploodând spre suprafaţă. Treptat îşi epuizează energia şi ciclul se reia.
– În timp ce călătorește în subteran prin riolit, o rocă vulcanică de silice, apa supraîncălzită dizolvă silica, apoi o transportă la suprafață.
în lume există mai puțin de 1.000 de gheizere iar aproximativ jumătate dintre acestea se află în Parcul Național Yellowstone. Alte câmpuri mari de gheizer din lume includ Valea Gheizerelor din Peninsula Kamchatka din Rusia; El Tatio, în nordul Andinilor din Chile; Geyser Flat, Whakarewarewa în zona vulcanică Taupo din Noua Zeelandă; și țărmurile lacului Bogoria din Kenya.
Principalele câmpuri de gheizere de pe Pământ s-au format în urma ultimei glaciații (<acum 14.000 de ani)
https://www.nps.gov/features/yell/tours/fountainpaint/geyser_works.htm
Acum, luați în considerare presiunile masive puse pe apă în cadrul sistemului de instalații sanitare de gheiser. Apa dintr-un astfel de sistem poate atinge temperaturi incredibil de ridicate (ca urmare, poate stoca cantități incredibile de energie) înainte de a începe să fiarbă. Pe măsură ce magma de la baza ghezerelor transferă căldură în întregul sistem, mai multă energie este prinsă în apă. În cele din urmă, buzunarele de apă încep să ajungă la punctul lor de fierbere și să devină turbulente. Această turbulență împinge o cantitate relativ mică de apă din deschiderea gheizerului, scăzând cantitatea de presiune asupra apei rămase în gheizer. Cu această cădere bruscă de presiune (și scăderea corespunzătoare a punctului de fierbere), apa din ghețerul clipește în abur. Aburul se extinde rapid de 1.500 de ori mai mult decât volumul de apă și această expansiune împinge violent apa și aburul din gura gheizerei într-o erupție. Aceste erupții durează atâta timp cât apa din gheizera rămâne suficient de fierbinte pentru a împinge apa din orificiul gheiserului. În cele din urmă, întregul sistem va rămâne fără apă, sau apa se va răci suficient pentru a opri erupția. Ciclul, desigur, începe din nou.