Cel care te trezea dimineata

La inceput un astfel de angajat suna la sonerie sau batea in usa pentru a te trezi. Plangerile vecinilor care erau deranjati de o asemenea tehnica au facut ca modalitatea de trezire sa se schimbe.

Asa a aparut acea prajina cu care acesti oameni bateau in geam usor pentru a trezi persoanele care au platit. Ei bateau usor in geam pana cand persoana iesea la fereastra. Un astfel de angajat avea o norma de 100 de persoane / zi. Majoritatea erau treziti intre 5 si 6 dimineata (hmm cam devreme ):)

Unii dintre angajati erau mai ingeniosi. E cunoscut cazul lui Mary Smith care trezea lumea folosind un tragator cu mazare.

Avea un fel d etub in care baga o boaba de mazare apoi sufla puternic si boaba de mazare era propulsata in geam ( daca cineva staea la et 2 chiar ii trebuiau plamani buni ca sa sufle:)

Intre anii 1940-1950 au aparut alarmele la ceas, astfel ca acest job a disparut. In unele orase englezesti acest job a dainuit pana in anii 1970. Era considerat un job greu deoarece angajatii dormeau doar in timpul zilei dupa ce isi termionau munca.

Lampasul
Era o persoana angajata care trebuia sa aprinda lumanarile si mai tarziu lampile pe gaz de pe strazi. Pana sa apara iluminatul stradal strazile erau intunecoase si periculoase si existau multe talharii. Pentru a preveni aceste talharii erau angajati oameni care se plimbau in timpul noptii, dar metoda a fost ineficienta deoarece devneau si ei infractori.

În secolul al XIX-lea, au fost aduse in Londra primele lămpi „parohiale” ce erau alimentate cu ulei, de obicei uleiuri de pește, cu un fitil. Londra a fost aprinsă de sute de lămpi cu ulei, dar a fost nevoie de invențiile Revoluției industriale pentru a produce lumini pe gaz care ar lumina străzile Londrei.

Deodată, cu atâtea lămpi cu ulei în Londra, a fost nevoie de lampasi. Lămpierii erau văzuți ca oameni de încredere și erau foarte mândri de meseria lor care trecea adesea de la tată în fiu. In sec 19 iluminatul stradal era pe gaz astfel ca erau angajati destui oameni in acest sector.Cineva a trebuit să aprindă aceste lămpi cu gaz noaptea, apoi să le stingă dimineața. Astfel s-a născut meseria de lampas.

Strigatorii din orase

Un strigator al orașului era o persoană care este angajată de un consiliu pentru a face anunțuri publice pe străzi. Ei se imbracau adesea elegant, o tradiție cunoscută încă din secolul al XVIII-lea, într-o haină roșie și aurie, pantaloni albi, cizme negre și o pălărie tricorne. Inainte de alfabetizarea populatiilor ei au avut un rol major deoarece erau elemente de legatura intre oameni si administratia locala.

Proclamațiile regale, statutele locale, zilele de piață, reclamele, chiar și vânzarea pâinii a zahărului erau anuntate de acest angajat.
Un caz haios ramas in istorie vine din Germania unde populatia era rugata cu o zi inainte sa nu mai urineze in apa deoarece se va colecta apa pentru fabricarea berii.:)

Vanatorii de sobolani

Vanatorii de șobolan au fost angajați în Europa pentru a controla populațiile de șobolan. Menținerea sub control a populației de șobolani a fost practicată în Europa pentru a preveni răspândirea bolilor către om, mai ales Ciuma Neagră și pentru a preveni deteriorarea proviziilor alimentare. Astăzi această meserie nu mai există.

Sobolanii erau capturati cu mână, sau cu capcane, dar erau angajati care foloseau si pusca.

Taietorii de gheata

Vorbim acum de perioada de dinainte de aparitia frigiderelor sau a instalatiilor de produs gheata cand trebuia sa iti procuri gheata din timpul iernii si sa o depozitezi in ghetarii pentru a avea in timpul verii.

Exista meseria numita taietor de gheata care asta facea. Taia gheata cu ajutorul unor ferastraie in blocuri de cca 10 kg, o incarca in carute si o depozita in ghetarii, niste gropi adanci de cca 2 m.

Intre blocurile de gheata din ghetarie se puneau paie pentru a nu se suda intre ele. Vara cei care aveau rezerve mai mari de gheata in ghetarii le vindeau restaurantelor, cofetariilor sau altor localuri.

Portarii Pulman

Portarii Pullman erau bărbați angajați să lucreze pe căile ferate ca portari la mașinile in care dormeau bogatasii.
George Pullman a fost deschis în legătură cu motivele pentru care a angajat portari negri. El a motivat că foștii sclavi ar ști cel mai bine să se ocupe de fiecare capriciu al clienților săi și că vor lucra ore intregi pentru salarii ieftine. El a căutat oameni care au fost instruiți să fie servitorul perfect.

La începutul anilor 1900, o perioadă în care multe alte afaceri nu ar angaja afro-americani, Pullman Company a devenit cel mai mare angajator unic de bărbați negri din țară.

Portarii calatorea prin țara, într-o perioadă în care acest lucru era de neconceput pentru marea majoritate a americanilor negri.
Apariția automobilului și a avionului ca moduri alternative de transport au afectat semnificativ afacerile feroviare în deceniile următoare. În anii 1950, serviciul de tren pentru pasageri era în scădere, iar în 1969, compania Pullman și-a încheiat serviciul pentru mașina de dormit.

Acestea sunt doar cateva meserii care au disparut. Exista mii de meserii care au disparut. Ideea e ca odata cu evolutia tehnologiei si meseriile dispar. In prezent rata de disparitie a meseriilor e foarte ridicata tocmai din cauza evolutiei tehnologiei. Pana in 2030 se preconizeaza ca vor disparea foarte multe meserii datorita automatizarii, robotizarii si tehnologiei.