Echinoctiile si solstitiile

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA IN EMISFERA NORDICA SI DE TOAMNA IN EMISFERA SUDICA
ECHINOCTIUL DE TOAMNA IN EMISFERA N SI EHINOCTIUL DE PRIMAVARA IN EMISFERA SUDICA
ECHINOCTIUL DE TOAMNA IN EMISFERA N SI EHINOCTIUL DE PRIMAVARA IN EMISFERA SUDICA
SOLSTITIUL DE VARA IN EMISFERA NORDICA SI DE IARNA IN EMISFERA SUDICA
SOLSTITIUL DE VARA IN EMISFERA NORDICA SI DE IARNA IN EMISFERA SUDICA
SOLSTITIUL DE IARNA IN EMISFERA NORDICA SI DE VARA IN EMISFERA SUDICA
SOLSTITIUL DE IARNA IN EMISFERA NORDICA SI DE VARA IN EMISFERA SUDICA

SURSA

Please follow and like us:

Cei mai batrani copaci din Romania

Cel mai batran copac din Romania numit ”Veteranul Carpatilor” este un stejar –Quercus robur de 932 de ani din satul Mercheasa jud Brasov

Gorun cu varsta de 932 ani
sursa brasovultau.ro

Stejarul din Cajvana(Suceava) are 800 de ani

Stejarul din Cavajna

Stejarul din Posmus (Bistrita Nasaud) are 600 de ani

Stejarul din Posmus

Stejarul lui Tudor Vladimirescu 650 de ani din satul Maciuceni -Valcea

Parul Tatarilor din Ciohorani Iasi cca 600 de ani. E considerat a fi printre cei mai longevivi pomi roditori din lume

Parul Tatarilor
sursa

Vezi mai jos o harta cu cei mai batrani arbori din Romania

Sursa https://www.natgeo.ro/articole/romania/locuri-si-oameni-ro/10341-arbori-batrani

Cel mai bătrân copac din Europa, este un pin supranumit Italus, are 1.230 ani, trăieşte în Parcul Naţional Pollino, în Italia la sud de Napoli

Cel mai bătrân copac din lume este tot un pin (Pinus Longaeva), însă de peste ocean şi anume din California care are peste 5.000 de ani;

sursa

Please follow and like us:

Planse geografie

Un set de planse utile pentru o invatare mai rapida a fenomenelor geografice!

Formele reliefului desertic
Tipuri de precipitatii
Formele reliefului carstic
Structura interna a Pamantului
Structura atmosferei
Vulcanismul
Norii-etajate,compozitie,precipitatii
Please follow and like us:

Structura interna a Pamantului

Scoarta
Se intinde de la suprafata pan ala discontinuitatea Moho.. Are o grosime medie de 33 km, mai groasa sub continente
Este de 3 tipuri: – oceanica (alcatuita din 2 straturi (sedimentar, bazaltic); continentala alcatuita din 3 straturi (bazaltic,granitic, sedimentar); de tranzitie.
Scoarta oceanica a inceput sa se formeze acum cca 200 milioane ani. Scoarta continentala a inceput sa se formeze acum cca 1,5 miliarde ani si e mai groasa sub munti.

Mantaua


Se desfasoara intre discontinuitatile Moho si Guttenberg si este alcatuita din 3 zone : – mantaua superioara;mantaua de tranzitie si mantaua inferioara.

Mantaua superioara
E alcatuita din astenosfera, mantaua rigida si zona de tranzitie. Se desfasoara de la discontinuitatea Moho pana la cca 400 km.
– Astenosfera
– se desfasoara intre mantaua rigida (cca 100 km) si mantaua de tranzitie (300-400km), este un lichid vascos cu temperaturi de 1000-2000 grade Celsius unde se formeaza curentii de convectie ce misca placile tectonice. Vitea undelor seismice scade in acest strat.
– Mantaua rigida
– se desfasoara intre crusta si astenosfera. Impreuna cu scoarta formeaza stratul numit LITOSFERA. Litosfera este divizată în plăci tectonice, care se găsesc în mişcare pe astenosfera.
Zona de tranzitie
– se intinde de la cca 400km pana la discontinuitatea Repetti

Mantaua inferioara
Se intinde intre D. Repetti si Gutenberg (cca 2900 km). Este formată din silicaţi feromagnezieni şi sulfuri metalice de Cr, Ni, Fe. Materia aici este in stare solida si temperaturile ajung pana la 3500 grade Celsius

Nucleul

Nucleul extern


Se desfasoara intre discontinuitatile Lehman (4980 km)si Gutenberg. Materia e aici in stare lichida, se intalneste aici Fe, S, Ni si are temperaturi de aprox 4000 grade celsius.

  • se pot forma aici curenti de convectie si nucleul extern nu poate fi strabatut de unde seismice de forfecare tip S
  • Acest nucleu creează câmpul magnetic al Pământului, care are un rol esențial în protejarea vieții pe Terra, prin protejarea de radiațiile cosmice nocive.Această topitură metalică(FE,S,NI), fiind un bun conductor electric, ar fi răspunzătoare de magnetismul terestru, sub acţiunea de rotaţie a Pământului.

Nucleul intern

E alcatuit di FE si Ni, e in stare solida, are temperaturi de cca 5000 grade celsius.
Presiunea in nucleul intern e de 2.000.000 – 3.300.000 atm

Sursa

https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2019/05/2017marPlansa_3.pdf
http://doru.juravle.com/
Schita prelucratata dupa
https://www.researchgate.net/figure/The-internal-structure-of-the-Earth-Geosphere-is-layered-in-spherical-shells_fig1_334132194

Please follow and like us: