Lacuri formate in cratere de impact

Lacuri formate in cratere ce au rezultat in urma impactului cu meteoriti, asteroizi sau alte corpuri ceresti
Please follow and like us:

Manuale scolare geografie pentru clasele V-XII

Accesand linkurile de mai jos puteti vedea ofertele de la mai multe edituri pentru manualele scolare de geografie pentru clasele V-XII

Manuale scolare geografie clasa a V-a

shorturl.at/emox5

Manuale scolare geografie clasa a VI-a

shorturl.at/gqsDI

Manuale scolare geografie clasa a VII-a

shorturl.at/dqrHT

Manuale scolare geografie clasa a VIII-a

shorturl.at/fFX09

Manuale geografie clasa a IX-a

shorturl.at/ciS39

Manuale geografie clasa a X-a

shorturl.at/X0247

Manuale geografie clasa a XI-a

shorturl.at/hmtN1

Manuale geografie clasa a XII-a

shorturl.at/cjlnx

Please follow and like us:

Agricultura Romaniei

AGRICULTURA ROMANIEI

Caracteristici generale

A SASEA CEA MAI MARE SUPRAFATA AGRICOLA DIN UE

  • Potential agricol ridicat datorita conditiilor naturale (predominarea campiei si podisului cu terenuri netede, clima moderata, sol fertil)
  • Agricultura în România are o valoare de 4% din produsul intern brut și angrenează 30% populația activă ocupată (acest lucru inseamna ca randamentul economic adus de agricultura este redus- comparativ cu Franta: aproximativ 3 %  în formarea produsului intern brut, ce reunește aproximativ 4 % din populația activă a Franței)
  • Producția vegetală a fost în valoare de 43,4 miliarde lei (70%), cea animală de 20,4 miliarde lei (30%) (predomina productia vegetala);
  • Suprafața agricolă a României era de 14,7 milioane de hectare, dintre care 9,4 milioane hectare teren arabil (63,9%), 3,3 milioane hectare pășuni (22,4%), 1,5 milioane hectare fânețe (10,2%), 218.000 hectare vii (1,5%) și 206.000 hectare livezi și pepiniere (1,4%) (predomina terenurile arabile-datorită predominării formelor de relief de înălțimi mici și mijlocii (lunci, câmpii, depresiuni, etc) fondul funciar al României are o componentă de o importantă valoare economică – terenul arabil, care constituie principala și cea mai sigură bogăție a țării);
  • Cerealele şi plantele oleaginoase ocupă circa 80% din suprafaţa arabilă;
  • Jumătate din suprafața agricolă este lucrată de exploatații de subzistență ( gospodarii), care mențin eficiența agricolă generală la un nivel scăzut, contrabalansând realizările fermelor mari care obțin, de altfel, rezultate bune;
  • Predominarea parcelelor mici de teren – sub un hectar (randament scazut);
  • Mecanizarea redusa (1 tractor la 16 agricultori , in Romania fata de 1 tractor la 2 agricultori, in Polonia);
  •  Sistemul de irigatii nu este dezvoltat ( se află în stare de funcționare instalații de irigare pentru 100.000 de hectare de teren agricol dar necesarul este pentru 3 milioane de hectare);

A. Cultivarea plantelor

 

a.Cereale

 

Porumb

  • În anul 2019, România era primul mare producător de porumb din UE, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată ;
  • Cea mai cultivata cultură;
  • Productivitatea a fost în România de 3,4 tone/ha, Franța – 9,1 tone/ha
  • Se cultiva in aceleasi regiuni ca si graul dar este prezent si dealurile mai inalte.

Grâu

  • La grâu pe locul patru in 2019, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată, după Franţa, Germania și Polonia;
  • se cultiva in regiunile joase – campie si podis.

Orz475,000 hectare

            in regiunea de campie

            Orez

  • 12.000 de hectare, fiind depășită in Europa  doar de Italia (280.000 de hectare) și Spania (80.000 de hectare);

 

b.Oleaginoase

 

Floarea soarelui

o La floarea soarelui pe primul loc(2019), atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată;

o Se cultiva in cele doua campii si Podisul Moldovei deoarece prefera caldura.

Rapita

            In Campia de Vest, Depresiunea Transilvaniei

c.Legume

locul 5 in UE la productia de fructe;

se cultiva in special in jurul marilor orase;

cele mai cultivate sunt cartofii, tomatele, rosiile, cepa si varza.

Cartofi

  • La cartofi s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată, după Polonia, Germania, Franţa şi pe locul șapte la producţia realizată, după Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Regatul Unit și Belgia, producția României a fost de 15,9 tone la hectar, Germania – 44 tone la hectar
  • Zonele cele mai prielnice sunt județele Brașov, Covasna, Harghita, Neamț, Suceava, Botoșani

Pepeni

  • al treilea  producător de pepene verde din Europa, după Spania și Grecia;
  • principalele județe unde se cultivă pepeni în țara noastră sunt: Olt, Dolj (loc. Dăbuleni), Ialomiţa, Buzău, Călăraşi, Arad şi Timiş.

d.Viticultura

o suprafața cultivată cu viță de vie ocupă circa 210.000 de hectare, țara noastră ocupând locul 5 la nivelul Uniunii Europene ca suprafață viticolă și locul 6 la producția de struguri și vin respectiv locul 13 in lume;

o Principalele regiuni viticole și podgorii din România sunt: Odobesti, Panciu , Dealu Mare,  Tarnave, Cotnari, Murfatlar.

  • dintr-un total de 186,9 mii de hectare de plantații de vie, 94,9 mii de hectare reprezintă plantațiile cu viță nobilă, restul suprafețelor fiind acoperite cu hibrid, acceptat doar pentru producerea vinului de masă;

e. Pomicultura

o 196.000 de hectare;

locul 5 in UE la productia de fructe;

o cele mai cultivate soiuri sunt: marul  (locul 7 in Europa), prunul, ciresul si visinul,  parul;. mare parte din suprafata fiind acoperita de pruni si meri

o județele Argeș și Dâmbovița (dealurile din Podisul Getic), cu o producție totală de fructe de 121.749 tone, respectiv 117.799 tone, sunt cele mai mari producătoare de fructe din țară.

 

 

România este pe locul trei în UE la suprafaţa cultivată cu mere. Chiar daca suntem in top la suprafatavcultivata ca si productie suntem la coada clasamentului multe livezi fiind neingrijite sau fictive.. Soiuri cultivate: Golden, Idared, Florina, Generos, Ionatan și Bot de Iepure.

Prune

România a fost in anul 2018 cel mai mare producător de prune din Uniunea Europeană, urmată de Bosnia şi Herţegovina. Din pacate peste 80% ajunge in cazanele de tuica neexistand o baza mare de productie sucuri, gemuri s.amd.

 

 

 

Tabel 1: Suprafaţa cultivată şi producţia principalelor culturi 
   Diferenţe (±) 
Suprafaţa cultivatăProducţia totalăanul 20192) 
-mii ha--mii tone-faţă de anul 2018 
201820192)201820192)-mii ha--mii tone- 
Cereale pentru boabe525754313155329504174-2049 
din care:       
 -grâu21162106101449870-10-274 
 -orz şi orzoaică424460187119153644 
 -ovăz161161384357 –-27 
 -porumb boabe244025991866416956159-1708 
Leguminoase pentru boabe133119191244-1453 
Plante uleioase181518775146468262-464 
din care:       
 -floarea soarelui1007130630633450299387 
 -soia boabe169145466370-24-96 
 -rapiţă6334191611853-214-758 
Cartofi169170302327151-308 
Legume1)22622437973496-2-301 
1) Cuprinde suprafaţa cultivată şi producţia de legume cultivate în câmp, sere şi solarii şi în grădinile familiale.
2) Date provizorii.       
Tabel 2: Suprafaţa viilor pe rod şi a plantaţiilor de pomi fructiferi pe rod, producţia de struguri
                    şi producţia de fructe
   Diferenţe (±)
SuprafaţaProducţia totalăanul 20192)
-mii ha--mii tone-faţă de anul 2018
201820192)201820192)-mii ha--mii tone-
Vii pe rod 1)17717811449721-172
Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod)137136820732-1-88
1) Cuprinde suprafaţa cultivată şi producţia de struguri de la viile cultivate în câmp şi în grădinile familiale.
2) Date provizorii.      
Grafic a) Suprafața cultivată              mii ha
 RomâniaFranţaGermaniaPoloniaSpaniaRegatul UnitItaliaBulgariaUngariaLituaniaRepublica CehăDanemarcaGreciaSuediaSlovaciaBelgiaOlanda
Grâu210652423118249019181816175511861017896839570403470408204121
Porumb boabe25991519416661359763256010271375511321984919
Floarea soarelui1306604230701011980057401208304901
Cartofi170197272310691454710132023461724898168

 

Grafic b) Producția realizată              mii tone
 RomâniaFranţaGermaniaPoloniaSpaniaRegatul UnitItaliaBulgariaUngariaLituaniaRepublica CehăDanemarcaGreciaSuediaSlovaciaBelgiaOlanda
Grau987040639230631072160831603667396256537038444812465410663474196020371131
Porumb16956128813665363542313563563968822398620371201121459446148
Floarea soarelui3450132546147970295187017090290232013200
Cartofi27158102106026665226965251338145346293623193446784818440597100

 

 

 

 

 

 

 Cartodi

În Uniunea Europeană România se situează pe poziția a 3-a, după suprafața cultivată, pe a 7-a, după producția obținută

cinci județe asigură peste 40% din producția de cartofi: Covasna – 10,1%, Suceava – 9,8%, Brașov – 7,3%, Dâmbovița – 7,1% și Harghita – 6%

 

 

 

B.Cresterea animalelor (Zootehnia)

a.Porcine

  • 3.7 milioane de porci în ferme și gospodării ;
  • Se cresc predominant in regiunea de campie pe baza cerealelor ( Campia de Vest).
  • Locul 10 in UE.

b. Bovine

  • 2 milioane de capete de bovine, din care 1,8 milioane (90%) se aflau în proprietatea fermelor de subzistență – persoane fizice;
  • Se cresc predominant in regiunea montana pe baza pasunilor si fanetelor, in judetele din nordul Moldovei si Maramures;
  • locul 10 în Uniunea Europeană.

c. Ovine si caprine

  • 11.7 milioane de oi și capre;
  • ovinele sunt crecute traditional in regiunea montana din centrul tarii si Campia de Vest pe baza pasunilor alpine montane sau pe baza pajistilor din campie;
  • caprinele sunt crescute in regiunile mai aride din sudul Campiei Romane si Dobrogea;
  •  locul 4 în UE.

d. avicultura (cresterea pasarilor de curte)

  • 73 mil. pasari;
  • crescute predominant in gospodarii dar si in combinate avicole ( la campie pe baza cerealelor);

e. apicultura (cresterea albinelor)

  • 600.000 de stupi  si 1,6 milioane de familii de albine;
    • crescute pe baza pajistilor cu flori din campie si a padurilor de salcam din campie si deal din nordul Olteniei;
    • locul 2 în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de familii de albine si locul 4 la producţia de miere.

Articol scris de prof Fara Ciprian

Please follow and like us:

Industria Romaniei

INDUSTRIA  ROMANIEI

1. INDUSTRIA EXTRACTIVA

Resursele de carbuni

– exista resurse insemnate cantitativ,  aproximativ  200 de zacaminte dar predomina carbunii inferiori;

– carbunii superiori adica huila se gasesc in Bazinul Carbonifer Valea Jiului (Petrosani);

– carbunii inferiori adica lignitul se gasesc in Podisul Getic in cadrul Bazinului Carbonifer Motru-Rovinari si se extrag din cariere de mari dimensiuni;

– in prezent se mai extrage cărbune doar la Livezeni, Lonea, Vulcan şi Lupeni (primele doua  se inchid pana  in 2024). Necesarul de huilă pentru producerea energiei electrice şi termice va fi asigurat din producţia minelor Vulcan   şi Livezeni, completat cu necesarul din import.
resursele de petrol

– resursele sunt destul de reduse si localizate in regiunea extracarpatica, in special in campii, Podisul Getic, Subcarpati si mai nou in platforma Continentala a Marii Negre ( exploatarea se numeste offshore si este realizata pe platforme marine)

Resursele de gaze naturale

reprezinta resursa de baza a tarii, rezervele bogate plaseaza tara pe locul al doilea in UE;

Platforma Istria https://www.youtube.com/watch?v=VAPORGs0ruI

gazele naturale se impart in doua categorii: gaz asociat sau de sonda si gaz metan;

– gazul metan are un randament caloric superior si se gaseste doar in interiorul arcului carpatic in cadrul Podisului Transilvaniei;

acesta se extrage din structurile geologice numite domuri;

     Statia gaz metan Sărmășel, judetul Mureș

– gazul asociat ( gazul de sonda) se extrage odata cu petrolul motiv pentru care este prezent in aceleasi areale;

– ponderea acestei categorii este de doar 1/5 din volumul total de gaze naturale.

Minereurile feroase

–  zacaminte mai insemnate se gasesc in Muntii Poiana Rusca si Apuseni dar in prezent extractia acestora este suspendata.

Minereurile neferoase

sunt reduse cantitativ, mai insemnate sunt cele de bauxita (pentru producerea aluminei si ulterior a aluminiului) din Muntii Padurea Craiului, cele complexe (Cu, Au, Ag) din Apuseni si Grupa de Nord a Orientalilor respectiv cele de Cupru din Muntii Metaliferi ( perimetrul Abrud-Rosia Montana-Baia de Aries);

– dintre minereurile neferoase, singurele care se extrag in prezent sunt cele de cupru prin intermediul companiei miniere Cuprumin Abrud.                                      Cariera  Cuprumin Abrud

Resursele de sare

– sunt bogate si sunt localizate in Podisul Transilvaniei si Subcarpati.

Rocile de constructie

– sunt variate si bogate cantitativ si cuprinde: granit, bazalt, andezit, marmura, calcare, argile, nisip si pietris.

2. INDUSTRIA ENERGETICA

– este ramura industriala  de baza deoarece este responsabila cu exploatarea resurselor energetice pentru obtinerea de energie electrica (curent electric) si energie termica (apa calda);

– pentru Romania este una dintre ramurile industriale care sustine economia tarii;

Productia de energie electrica pe categorii (România, 2005 si 2013)

AnCărbuneHidrocarburi (gaze si pacura)NuclearăHidroEolian
200540 %17 %9 %34 %
201329%17%17%23%14%

– surse de producere a energiei electrice sunt: gazele naturale, carbunii, hidroenergia, energia nucleara, energia eoliana si  hidrocarburile (gaze si pacura);

– centralele termice sunt cele care produc fie curent electric, fie apa calda sau produc ambele tipuri de energie, acestea folosesc o anumita sursa de energie, de aceea sunt amplasate in apropierea surselor (campuri petrolifere sau gazeifere, bazine carbonifere sau rauri cu potential hidroenergetic);

– termocentralele  pe lignit- folosesc resursele de lignit din Bazinul Motru-Rovinari;

Complexul Energetic Turceni este cea mai mare termocentrală din România și asigură, cu o putere instalată de 2.310 MW, Complexul Energetic Rovinari – termocentrala Rovinari (1320 MW);

– ternocentralele pe huila- termocentrala       Mintia-Deva (1350 MW) este cea mai  mare din vestul tarii si foloseste ca materie prima huila din Bazinul Petrosani;

– termocentrale pe gaz metan – cea de la Iernut utilizează drept combustibil gazele naturale (800 MW) si este cea mai mare din centrul tarii;

– termocentrale pe gaz de sonda si pacura – este cea de la Brazi-Ploiesti (860 MW), cea mai mare din sudul si estul tarii;

– hidrocentralele – produc numai energie    electrica folosind potentialul                                        

Termocentrala Mintia-Deva     

unor rauri;

– cele mai mari hidrocentrale dupa puterea instalata sunt: Portile de Fier I pe Dunare – 1166 mw,

Lotru-Ciunget pe Lotru-800 mw, Râu Mare-335 mw, Portile de Fier II pe Dunare- 321mw;

– centrala nucleara Cernavoda-1400 mw este singura de acest fel din tara, folseste uraniul ca sursa de energie si produce aproximativ 1/5 din energia tarii;

– centralele eoliene sau energia eoliana este o sursa noua ca utilizare in tara noastra;

– parcurile de centrale eoliene sunt localizate in special in judetele Tulcea si Constanta si furnizeaza aproximativ un sfert din totalul de energie electrica a tarii;

                                                                     Productia de energie termica pe categorii de surse       (ROMANIA-2012)

 

TermocentraleGaze naturale (52,6%), carbuni (42%) si pacura (3%)97.6%
Surse conventionalebiomasă -0.88%rumegus-0.47%geotermala-1,05% 2,4%
total100%

 

3. INDUSTRIA METALURGICA

Metalurgia feroasa (siderurgia)                       

                                              Combinatul siderurgic Liberty Steel Galati

– centre siderugice:  Liberty Steel Galati-tabla si produse tubulare, Silcotub  Zalau-tevi.

Metalurgia neferoasa

– Cupru Min Abrud exploateaza zăcământul de la Roşia Poieni, estimat la 1 miliard de tone de minereu cu continut de cupru, reprezentând 60% din rezerva de cupru a  României;

bauxita adusa din import este prelucrata la Tulcea unde se obtine alumina care mai apoi este trasformata in aluminiu in singura intreprindere din tara: ALRO Slatina.

Constructii de masini

– 15% din PIB tarii, subramura industriala cu cel mai mare aport la PIB;

– fabrica Renault-Dacia la Mioveni si fabrica Ford la Craiova – autoturisme;

– subansamble auto ( industria automotive) – Dräxlmaier-cablaje auto, Daimler-cutii de viteze, Bosch-componente electronice  https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/fabricat-in-romania/fabricat-in-romania-masina-suta-la-suta-romaneasca-462348

-Astra Vagoane Arad – vagoane de marfă, vagoane de metrou, vagoane de cale ferată și tramvai;

– Softronic  Craiova – locomotive electrice si diesel;

– Santierul Naval Mangalia si Santierul Naval Constanta – nave fluviale si maritime;

– Santierul Damen Galati- nave militare si comerciale;

–  IRUM  Reghin – tractoare.

 https://www.youtube.com/watch?v=EZCX42e_bkc                                                                                                  

                                                

            4. INDUSTRIA CHIMICA

Rafinarea petrolului

 in prezent mai funcţionează doar patru unităţi de procesare a ţiţeiului. Trei dintre ele produc carburanţi pentru transport, respectiv benzină şi motorină: Petromidia Năvodari, din grupul Rompetrol (denumit astăzi KMG International), Petrobrazi Ploieşti (aparţinând OMV Petrom),  Petrotel Ploieşti (deţinută de Lukoil) si Vega Ploieşti, care produce bitum, solvenţi, combustibili lichizi .

Rompetrol Rafinare- KMG, Navodari

Lacuri si vopseluri  

  Policolor – lacuri şi vopseluri

  Kober –  lacuri şi vopseluri                             

  Produse chimice 

 Oltchim SA –  produse chimice

 Chimcomplex Borzești – produse chimice

Anvelope

Continental – Timisoara

Michelin România – Zalau

Pirelli Tyres România – Slatina

Medicamente

Antibiotice Iasi – de la penicilină, primul produs fabricat în 1955, compania Antibiotice din Iași a fabricat sute de substanțe farmaceutice;

Terapia SA Cluj – inființată în urmă cu aproape 100 de ani. 

Ingrasaminte chimice

– foloseşte ca materii prime: fosfor, azot atmosferic, gaz metan;

– Azomureş –  cel mai important producător de îngrășăminte pentru agricultură din România

5. INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

– contribuie cu 25% din PIB;

lianti (ciment, var, ipsos)
 – Lafarge  ( Medgidia – jud. Constanța),  Carpatcement (Bicaz-jud. Neamt),  Holcim (Turda);

                                    Fabrica de ciment Bizaz, judetul Neamt

6. INDUSTRIA LEMNULUI

3% din PIB

cherestea, placaje, placi aglomerate si placi fibrolemnoase

– HS Timber Group – Sebes, Kronospan – Sebeş si Egger – Radauti;

HS Timber Group – Sebes

8. INDUSTRIA USOARA

– 10% din exporturile Romaniei sunt  din domeniul imbracaminte, incaltaminte si articole textile;

–  tara noastra este cel mai mare producator european de haine si incaltaminte;

Imbracaminte

– 70% din producţie este în regim de Lohn, adica  hainele produse în România sunt vândute în magazinele marilor mărci din toată lumea (Zara, H&M, Louis Vuitton, Armani);

Pielarie si incaltaminte

– cei mai mari producatori sunt: Ara, Rieker si  Louis Vuitton;

 9. INDUSTRIA ALIMENTARA- 10% din PIB

Bauturi alcoolice

– vin:  locul 13 in lume la productia de vin;

– bere:  fabricile autohtone au fost cumparate si  retehnologizate de catre investitori straini;

Bauturi racoritoare

– sucuri: piata este dominata de fabricile Coca Cola (Ploiesti) si PepsiCo (Dragomiresti, judetul Ilfov)

– apa minerala: principalul producător de apă minerală este Romaqua Group cu brandul Borsec;

Produse lactate

– cel mai mare producator este Lactalis cu brandul Albalact.

                                                                                Fabrica Lactalis-Albalact, Oiejdea

Produse din carne

– mezeluri ( Cris-Tim), carne de pasare (Transavia), carne de porc (Smithfield, detine brandul Elit);

Produse de panificatie

– cel mai mare producator national este Boromir (paine, malai, faina si produse de patiserie).

ulei

– in tara noastra se produce in special ulei din floarea-soarelui, cei mai mari producatori sunt: Bunge (Floriol si Unisol) si Expur ( Untdelemn de la Bunica)

zahar

– Agrana ( cu brandurile Margaritar si Coronita)

Articol scris de Prof Fara Ciprian

Please follow and like us: