Vulcanism Relief Vulcanic

Vulcanism Relief Vulcanic

Vulcanism Relief vulcanic
Vulcanism Relief vulcanic

Vulcanism Relief Vulcanic

Gazele şi vaporii de apă rezultă mai ales prin degazeificarea lavei sau din contactul acesteia cu apa, au pondere variată atât în timpul erupţiei cât şi de la un tip la altul. Ele se constituie în amestecuri cu compoziţie şi temperaturi variate ce poartă diferite denumiri.

Lavele care după conţinutul chimic sunt bazice (temperaturi mari şi fluiditate accentuată) şi acide (temperaturi mai mici şi vâscozitate ridicată) participă în măsură mare la realizarea edificiilor vulcanice

Vulcanism Relief Vulcanic

Produsele solide rezultă fie din particule de lavă care se solidifică brusc în aer în fazele de erupţie fie din elemente de natură vulcanică ce provin din fragmentarea edificiului vulcanic în timpul exploziilor. Cele mai importante sunt: – cenuşa (particule cu diametre sub 4 mm rezultate din distrugerea conului sau expulzarea violentă a produselor solide ce înfundă coşul vulcanului), lapili (bucăţi de lavă consolidată cu diametre sub 30 mm; rezultă în timpul exploziilor puternice), bombe vulcanice (bucăţi de lavă consolidată în aer la erupţiile violente; diametre de peste 10 cm şi înfăţişare fusiformă), piatra ponce (fragmente de lavă vâscoasă solidificate în aer care datorită pierderii rapide a gazelor devine poroasă), scorii sau zgură (fragmente de crustă bazică fragmentată printr-o degazeificare rapidă a lavei); tufuri (cenuşe vulcanică slab cimentată; pot fi în funcţie de natura elementelor constitutive – t. andezitice, riolitice, dacitice, trahitice etc.), aglomerat vulcanic (amestec cimentat de cenuşe şi bombe, lapili etc.); lahar (depozit la poalele conurilor vulcanice care a provenit din acumularea materialelor transportate de curgeri de apă cu cenuşe, lapili, scorii etc.)

Vulcanism Relief Vulcanic

Conul propriu- zis constituie forma majoră care se impune prin dimensiuni (de la câţiva zeci, sute de metri înălţime la mai multe mii; diametru bazal ce poate ajunge la câţiva kilometri), înfăţişare (de la con tipic la trunchi de con) şi structură determinate de modul în care s-au realizat manifestările vulcanice. La exterior conul este alcătuit din: versanţi (flancuri) cu dispoziţie circulară, înclinare pe ansamblu de la accentuată (la cele alcătuite din produse acide) la mică (la cele formate din lave bazice) şi formă în detaliu neregulată (în concordanţă cu tipul de acumulări succesive);
Crater principal cu formă circulară, ovală şi care pe de-o parte sub muchie se continuă prin versanţi cu pantă mare, uneori abruptă iar pe de altă parte prezintă o bază cu lavă care erupe (la cei activi) sau cu produse consolidate (la cei inactivi); uneori cratere secundare provenite din acumulări derivate sau prin explozii.
În interiorul conului se separă coşul vulcanic pe direcţia canalului prin care se realizează evacuarea lavei. Este circular în secţiune şi profund până la bazinul magmatic. Din el se dezvoltă canale secundare prin care lava pătrunde în edificiul vulcanic unde se consolidează dând naştere la corpuri de tipul dyckurilor, sillurilor etc. La vulcanii stinşi lava sau diverse produse piroclastice înfundă coşul creând neckuri.

Jocul Vulcanism Relief vulcanic te va ajuta sa inveti formele reliefului vulcanic

Joaca-te aici si alte jocuri geografie

Sursa:Geomorfologie generala; Mihai Ielenicz

Please follow and like us:

Lacurile de tip Maar din Germania

Unde sunt si cum s-au format

Sunt localizate in Regiunea Eifel din Germania si se caracterizeaza prin lacurile de tip “crater de explozie”(maar), precum si prin alte semne vulcanice reprezentate prin tufuri vulcanice, fluxuri de lava si cratere vulcanice.Eruptii masive s-au produs acum cca 100. 000 de ani, dar ultimele izbucniri au fost acum cca 12.000 ani in regiunea Laacher See. In prezent activitatea vulcanica nu este complet incheiata, dovada fiind emanatiile de dioxid de carbon ce evadeaza din manta si formeaza gheizerul Andernach (gheizer de apa rece). Fiind situata pe un hot spot zona se ridica cu cca 2 mm pe an. Din punct de vedere istoric fazele active si inactive ale vulcanilor s-au situat intre 10.000 si 20.000 ani. Principiul de formare al unui gheizer rece este usor de explicat daca facem analogie cu o sticla de apa carbogazoasa. Apa incarcata cu dioxid de carbon este tinuta in scoarta sub presiune la fel ca apa in sticla astupata. In momentul in care sticla este destupata apa va tasni.

Zona de hot spot de sub Regiunea Eifel
Zona de hot spot de sub Regiunea Eifel

Maar

Este un crater de forma circulara sau de palnie, ce a fost format in urma unor eruptii succesive de gaze. Existenta acestor formatiuni se datoreaza prezentei in scoarta terestra a unor mase fierbinti ce contribuie la evaporarea rapida a a apei cu care intra in contact. In urma eruptiilor se vor forma depresiuni in care se va acumula apa, formandu-se lacuri . Vulcanismul din regiunea Eifel a inceput acum 50 de milioane de ani si continua si astazi prin aceste lacuri de tip maar. In regiune exista urmele a sute de eruptii vulcanice ce au depus cenusa si au au solidificat pietrele vulcanice, intens exploatate inca din perioada romana. Vibratiile produse in interiorul scoartei din cauza presiunii gazelor rearanjeaza stratele, fapt ce duce la formarea de mici cutremure in zona Koblenz-Laacher See.

Schita unui lac de tip Maare
Schita unui lac de tip Maare

Cele mai importante lacuri de tip maar

Puvelmaar
Este un lac de crater de forma circulara, ce are o adancime de 75 de m (printre cele mai adanci din Germania), diametrul de 1 km si o capacitate de de 13 milioane metri cubi de apa. Este cel mai conservat lac de acest tip.

Pulver Maar
Pulver Maar

Schalkee Maar
Poarta denumirea satului de pe malul sudic, are o suprafata de 21,6 ha,o adancime de 21 m si diametrul de 575 m. O parte a acestui maar a fost colmatata cu turba .

Schalken Maar
Schalken Maar

 

Gemundener Maar
Localizat la 1,5 km fata de Daun , are o suprafata de 7,2 ha si o adancime de 38 de m. In apropierea lui se afla si o piscina in aer liber.

Gemündener, Weinfelder si Schalkenmehrener Maar
Gemündener, Weinfelder si Schalkenmehrener Maar

Holz Maar
Are o adancime de 21 de m, fiind printre cele mai cautate lacuri din regiunea Eifel

Holzmaar
Holzmaar

Ulmener Maar
Este aparut relativ recent (acum 10000 de ani). Este cel mai tanar maar al Europei situat la nord de Alpi, fiind cu cca 500 de ani mai tanar fata de Puvel Maar. Se intinde pe o suprafta de 5,4 ha si are o adancime ce masoara 37 de m.

Ulmener maar
Ulmener maar

Hitscher Maar
Se afla intr-un stadiu avansat de colmatare, are o adancime de 5 m si un diametru de 60 de m.

Hinkhels Maar
Dimensiunile mici ale acestuia fac ca sa fie umplut de apa doar la ploile cele mai abundente.

Mosenberg Crater
Este un lac vulcanic de crater nu un maar. Diferenta dintre cei 2 termeni este data de altitudinea la care se gasesc. Asfel un maar este sub nivelul solului in timp ce un lac d ecrater se ridica
peste nivelul solului.

Mosenberg Crater
Mosenberg Crater

Sursa

Geomorfologie;Mihai Ielenicz;Ed. Universitara Bucuresti
http://wiki.worldflicks.org
http://www.vulkane.net
http://www.vivdueren.de

vulcanism,fenomene pseudo-vulcanice,postvulcanice,hot spot,crater,vulcanii europei,gheizerii,germania,eifel,vulcanii,volcanism, pseudo-volcanic phenomena, postvulcanice, hot spots, craters, volcanoes of Europe, gheizerii, Germany, the Eifel volcanoes

Please follow and like us:

Pietrele care cad din „cer”

Meteoritii sunt corpuri solide provenite  din spatiul cosmic , ce strabat atmosfera ajungand pe sol. Rupte din asteroizi sau alte corpuri planetare ,aceste bucati de dimensiuni diferite ( de la cateva grame pana la zeci de tone) la contactul cu aerul incep sa arda si sa se micsoreze. In urma impactului cu Terra corpurile cu dimensiuni mari formeaza cratere .
Atmosfera Pamantului este bombardata zilnic cu astfel de corpuri. Cele de dimensiuni mici , ard complet si lasa pe cer o dara numita meteor, iar cele mari ajung pe Terra sub forma de meteoriti. S-a calculat astfel ca din cauza materiei meteorice masa Pamantului creste cu 10000 tone anual. Majoritatea meteoritilor ajunsi pe Terra au dimensiuni mici ,dar in decursul istoriei au existat perioade in care pe sol au ajuns roci imense.

Meteoriti celebri

Meteoritul Hoba  este o masa de fier din Namibia ce cantareste 66 tone si masoara aproximativ 9 m. Descoperirea lui a fost pur intamplatoare, de catre un localnic ce isi ara terenul, care a observat ca plugul i  s-a oprit brusc intr-o piatra. Dupa  ce a anuntat autoritatile meteoritul a fost excavat, identificat si descris de omul de stiinta Hermanus Brits. In urma cercetarilor , el a ajuns la concluzia ca roca a aterizat pe Terrra in urma cu 80000 de ani. Este cel mai mare meteorit descoperit pe Terra,aflat inca la locul lui.

Meteoritul Hoba
Meteoritul Hoba

Meteoritul Ahnighito a cazut in Groenlanda cu cca 10000 de ani in urma si reprezinta de fapt o bucata dintr-un meteorit mult mai mare numit Cape York  (avea 200 de tone), ce s-a dezintegrat in atmosfera.Cu cele 34 de tone este cel mai mare meteorit gazduit de un muzeu. Inainte de a fi vandut Muzeului de Istorie Naturala din New York in 1897, aceasta roca era folosita de groenlandezi pentru a-si construi harpoane si varfuri de sageti.

Meteoritul Ahnighito
Meteoritul Ahnighito

Meteor Crater este o depresiune formata dupa impactul cu un meteorit situata in Arizona. In urma cu 50000 de ani zona a fost izbita de un meteorit de dimensiuni uriase. Se pare ca in timpul impactului, cea mai mare parte din meteorit s-a vaporizat, doar o mica parte fiind gasita in urma escavarii. Craterul a fost gasit de catre colonistii europeni in secolul 19 si are 175 de metri adancime.

Meteor Crater din Arizona
Meteor Crater din Arizona

Meteoritii din Murchinson (Australia) sunt de data recenta. Ei au cazut pe Terra in data de 28 septembrie 1869 imprastiindu-se pe o distanta de 13 km. Cel mai mare exemplar a cantarit cca 7 kg.

Fragment din meteoritul cazut la Murchinson
Fragment din meteoritul cazut la Murchinson

Meteoritii din Sikhote-Alin au aterizat in sud estul Siberiei la data 12 februarie 1947. Martorii au relatat ca au vazut o masa de foc mai mare decat Soarele venind dinspre N, ce lasa in spate o dara de fum care a persistat mai multe ore. Cel mai mare meteorit a format un crater in sol cu o adancime de cca 6 m si o suprafata  de 27 de m.

Fragment din meteoritul cazut in Sikhote Alin
Fragment din meteoritul cazut in Sikhote Alin
Crater format in Sikhote Alin
Crater format in Sikhote Alin

Meteoritul Nakhla a fost inregistrat in Egipt, la data de 28 iunie 1911. Se spune despre acesta ca ar fi aterizat pe un caine , care s-a evaporizat instantaneu in momentul impactului. Deoarece nu s-au gasit ramasite ale animalului si nici alti martori oculari care sa confirme spusele fermierului Mohamed Ali , acest lucru nu este pe deplin confirmat.

Fragment din meteoritul Nakhla
Fragment din meteoritul Nakhla

In Romania meteoriti au cazut in urmatoarele zone:
• Madaras (Mures) greutate 5 kg;
• Cacova (Caras Severin) greutate 500g
• Jadan (Timis) greutate 144 g
• Moci (Cluj) peste 2000 de fragmente ce au insumat peste 300 kg
• Sopot (Dolj) cca 928 g

Sursa
• http://www.amnh.org/exhibitions/permanent/meteorites/what/ahnighito.php
• http://www.space.com/834-mystery-arizona-meteor-crater-solved.html
• http://www.daviddarling.info/encyclopedia/P/Peekskill_meteorite.html
• http://en.wikipedia.org/wiki/Nakhla_meteorite
• Meteoritii din Romania;Eugen Staicovici; Victor Stanciu;Cluj -1939

meteoriti celebri,cei mai mari meteoriti,impactu cu meteoriti,cratere,mari meteoriti,meteoritii,famous meteorite, the largest meteors, meteor impacts, craters, large meteors, meteorites

Please follow and like us:

Termeni geografici in imagini

[portfolio_slideshow]

imagini forme ciudate,formatiuni ciudate,avalansa,,canion,crevase,desert,crovcrater,eroziunea apei,eroziunea ghetii,eruptie vulcanica,marele canoion,sfinxul,pingo,cuesta,crevasa,corali,bad land,vale seaca,prabusire,delta,vulcanii noroiosi,depresiunile andine,salars,image odd shapes, strange formations, rush,, canyons, crevices, dessert, crovcrater, water erosion, ice erosion, volcanic eruption, great canoion, sphinx, Pingo, Cuesta, crevasse, coral, bad land, dry valley, crash, delta, Mud volcanoes, Andean valleys, SALARS

Please follow and like us: