Pastoritul in Carpatii Meridionali la 1912

In calatoriile lui prin  zonele montane ale tarii, geograful francez de renume mondial Emmanuel de Martone face o radiografie a vietii pastorale din Carpatii Romanesti (Meridionali). In randurile de mai jos o sa redau  ad literam  ideile consemnate de geograf in articol.

“Locuinta de vara a pastorului roman este stana. Asezarea ei este determinate de natura. Acoperisul ridicat il vedem totdeauna inaltindu-se aproape de limita superioara a padurii. Rareori stanele se vad asezate in poieni. Pastorii din Carpatii Meridionali sunt de doua feluri: unii romani(sau tareni) originari din tara; altii originari din Transilvania si Banat. Cei din urma sunt numiti mocani (din Sacele si imprejurimi), moroeni (din partile Branului si Tara Barsei), tutuieni (din partile Sibiului), fratuiti (din Banat). Ungurenii (romanii transilvaneni) vin cu toata gospodaria la stana, cu femei si copii; ei realizeaza adevarata transhumanta. Cladirea simpla a stanei seamana cu casele taranilor din satele aflate pe colinele inalte ale Olteniei. Partea cea mai insemnata este acoperisul foarte inalt, care coboara pana aproape de pamant, alcatuit din sindrila si cu cateva gauri pe unde iese fumul…Daca intinderea pasunii si numarul oilor este mai mare, se fac doua cladiri din care una este menita pregatirii casului. La  stanele romanesti viata este devalmasa; ungurenii sunt fiecare cu ceaunul si chiar cu vatra lui. Adesea intr-o stana sunt cate 3-4 sau chiar 7-8 familii. Uneori am numarat pana la 25 de copii,un sat intreg.Organizarea stanei la tarani este deosebita de cea de la ungureni.

Baciul este mai marele celor de la stana, in stanele taranilor el este un muntean mai in varsta, uneori chiar proprietarul cladirilor facute cu cheltuiala sa. La ungureni nu este baci dar fiecare oier are in permanenta la stana un om, mai des o femeie pentru paza produselor sale. Ciobanii sunt de obicei flacai , care pazesc fiecare cate o turma de mai multe sute de oi. Cei care pazasc manzarile (oile cu lapte) vin in fiecare seara la stana, stand noaptea de paza, pe rand in jurul tarcului. Cei care pazeberbecii  intorsi si mieii pot sta cu ele cu saptamanile pe pasunile cele mai inalte, traind intr-o coliba sau un bordei din pietre si lut.. Ciobanii sunt platiti in natura cam cu cate 2 oi din suta de capete ce le sunt date pe seama; rar se plateste simbria in bani. In stanele de ungureni femeile sunt responsabile de prepararea casului si a mancarii…Duminicile, cand timpul este frumos, numai ce vezi ciobanii cu cojocul lor cel mai bunsi cu chimirul cel mai frumos, mergand in ceata din stana in stana, si incingand o hora cu bacitele, la cantecele unuia din fluier.  Iar in serile de toamna se strang imprejurul focului si canta pana la miezul noptii. Am vazut copii nascuti in stane , ba deseori se fac si nunti. O nunta mai sus de 1600 de m este o priveliste destul de ciudata. Doi tineri ciobani cu plosca plina de bautura poftesc pe nuntasii, de la stanele dimprejur.. Preotul din satul apropiat vine impreuna cu tiganii lautari.

Transhumanta este un fenomen ale carui urmari sociale sunt vrednice de luare aminte…….Numarul ciobanilor ardeleni se ridica la 10000. Oile care trec Carpatii sunt peste un milion „.
Sursa :
Lucrari geografice despre Romania ; Emmm de Martonne ;Ed Academiei ; Bucuresti ;1985

http://quadratus.files.wordpress.com

http://www.tkinter.smig.net

http://www.theapricity.com

Pastoritul in Carpatii Meridionali la 1912,pastoritul. oieritul, transhumanta, istoria transhumantei, ravasitul oilor, numaratul oilor, stana, stane, constructia stanelor, ciobani,Grazing in the Southern Carpathians in 1912, shepherding. shepherding, transhumance transhumance history, cry sheep, counting sheep, sheepfold, sheep, build sheepfolds, shepherds