Ce este grindina

Fragmente de grindina cu forme diferite

Fragmente de grindina cu forme diferite


Grindina este o precipitatie solida, ce cade in zilele calduroase de vara din norii Cumulonimbus.

Boabele de grindina au aspect sferoidal, conic sau neregulat si sunt alcatuite dintr-un nucleu in jurul caruia apar mai multe straturi de gheata. Dimensiunile fragmentelor variaza, putand ajunge si pana la 90 mm.

[preload=http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/06/formele-grindinei-262×300.jpg]

Cum se formeaza grindina

Aparitia grindinei este legata de prezenta norilor Cumulonimbus, nori cu dezvoltare mare pe verticala, in interiorul carora apar curenti descendenti si ascendenti. Forma primara a grindinei este reprezentata de un bob de mazariche moale format in partea de sus a norului. Incepand din acest moment curentii descendenti si ascendenti vor transporta acest fragment atat spre baza norului (curentii descendenti), cat si spre partea superioara a norului (curentii ascendenti). Astfel in calatoria lui, fragmentul va fi acoperit de straturi de gheata transparenta ( atunci cand este adus de curentii descendenti spre zona mediana) si de gheata opaca ( in zona superioara a norului unde temperatura este mai scazuta). In clipa in care va capata o greutate capabila sa invinga forta curentilor ascendenti , fragmentul respectiv va porni spre suprafata terestra. O cauza importanta in formarea grindinii o reprezinta temperatura partii superioare a norilor ce trebuie sa se situeze intre -30 si – 60 grade Celsius. Grindina cade intotdeauna in semestrul cald ( nu se produce niciodata atunci cand temperatura la sol este < 0 grade) fiind intotdeauna insotita de averse puternice, vijelii si descarcari electrice.

Fragment mare de grindina

Fragment mare de grindina


[preload=http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/06/Fragment-mare-de-grindina-300×225.jpg]

Care sunt zonele cele mai vulnerabile din Romania

Vulnerabilitatea unei zone este redata prin frecventa zilelor cu grindina din arealul respectiv. In Romania zonele cele mai vulnerabile sunt localizate in partea central sudica a tarii (Campia Romana, Subcarpatii Curburii, Subcarpatii Getici si Podisul Getic), zone caracterizate prin dezvoltarea mare a norilor convectivi. Aici numarul zilelor cu grindina se situeaza intre 5-10, in cursul unui an. Zonele cu vulnerabilitate mica (sub 5 zile cu grindina), apar in zonele de influenta estica si continentala (Moldova), pontica (Delta Dunarii si Marea Neagra), in zonele de influenta vestica (Campia de Vest) si in zonele cu foehn.

Zona afectata de grindina

Zona afectata de grindina


[preload=http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/06/image_124479176121550100_5-300×225.jpg]

Efectele grindinei

Prin actiunea de izbire grindina poate cauza prejudicii majore asupra culturilor agricole, poate deteriora acoperisurile imobilelor sau caroseriile masinilor. Sunt cunoscute cazuri in care din cauza dimensiunilor mari ale fragmentelor au murit 300 de persoane in Bangladesh. Pe teritoriul Romaniei in data de 20 iunie 1997 in 2 localitati din judetul Dolj au murit 4 persoane. Martorii spun ca dimensiunile unui fragment depaseau marimea unui ou de strut, stratul de grindina atingand atunci cca 50 cm. De asemenea la 3 saptamani dupa vijelie pe camp inca mai erau iepuri morti, iar in crang nu se mai auzea ciripit de pasari. Fragmente cu dimensiuni mari (cca 80 mm) au fost inregistrate si in Comuna Rucar la data de 13 august 1999. Alte zone in care s-au inregistrat furtuni cu grindina mare sunt in:Braila (7 iunie 1880); Iasi (4 august 1950); Bucuresti Baneasa (18 iunie 1979); Oradea (31 iulie 1991).

Strat de grindina in Portugalia

Strat de grindina in Portugalia


[preload=http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/06/Strat-de-grindina-in-Portugalia-300×200.jpg]

Combaterea fenomenului de grindina

Utilizarea rachetelor , tunurilor si a avioanelor pentru insamntarea norilor, constituie o preocupare continua in zonele afectate de grindina. Pentru livezile de pomi fructiferi si pentru podgoriile de vita de vie se utilizeaza plasele antigrindina. Acestea pot suporta greutati destul de mari si au pozitie inclinata pentru o mai buna descarcare a grindinei.

Principiul de functionare al tunului antigrindina

Principiul de functionare al tunului antigrindina


[preload=http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/06/TUN-ANTIGRINDINA-218×300.jpg]

Plasa antigrindina

Plasa antigrindina


[preload=http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/06/plasa-antigrindina-300×173.jpg]

Sursa:

Riscuri climatice extreme; Ovidiu Murarescu;Universitatea Valahia;Targoviste

Meteorologie si climatologie;Sterie Ciulache,Ed Universitara

Climatologie generala;Rodica Povara;Ed Fundatia Romania de Maine;2004

www.wikipedia.org

gph171rdz.blogspot.com

http://chestofbooks.com/reference/American-Cyclopaedia-5/images/Different-Forms-of-Hail.jpg

http://msnbcmedia.msn.com/j/MSNBC/Components/Photo/_new/pb-110429-portugal-hail-1.photoblog900.jpg

http://salon.glenrose.net/img/hail2.jpg

Grindina,ce este grindina,cum se formeaza,Hail, hail that is, as forms

Alte articole interesante:

Invata sa citesti norii
 Cu totii , atunci cand vrem sa plecam undeva ne facem probleme legate de starea vremii. Totusi privind...

Inghetul raurilor
Inghetul raurilor este un fenomen caracteristic zonelor temperate si reci de pe glob. Fenomenul de inghet...

Relieful magmatic
Relieful magmatic Magmatismul reprezinta totalitatea proceselor legate de deplasarea si consolidarea...

Movilele cu sambure de gheata
Movilele cu sambure de gheata Ce sunt si unde apar? Sunt movile de forma conica cu nucleu de gheata...