Fără categorie

Tipurile de tarm din Europa schita

Tipurile de tarm din Europa schita

Tarmurile Europei

Tarmurile Europei se impart in:

1.Tarmurile inalte cuprind urmatoare tipuri de tarmuri:

Tarmul dalmatic prezent la Marea Adriatica

Tarmul cu fjorduri specific Islandei, Norvegiei, Suediei,nordul Scotiei sau nordul Irlandei. Printre cele mai cunoscute fiorduri putem enumera: Sogne Fjord, Stavanger Fjord.

Tarmul cu riass apare in nord vestul peninsulei Iberice, nord vestul Frantei , sud estul Irlandei .

Tarmul cu skjar este caracteristic Marii Baltice

2.Tarmurile joase

Tarmul cu watt prezent la Marea Nordului (Olanda, Danemarca)

Tarmul cu lagune apare la Marea Neagra, Marea Baltica , marea Nordului s.a

Tarmul cu delte prezent la gurile de varsare ale raurilor Dunare,Volga,Rhin,Rhon,Ebro,Pad,Tibru,Vistula s.a

3.Tarmul cu limane prezent pe litoralul Marii Negre

4.Tarmul vulcanic este caracteristic insulelor Lipari,Elba, Stromboli

5.Tarmul cu estuare prezent la gurile de varsare ale Tamisei, Loarei,Senei,Garonne s.a

TARMURILE INALTE

Tarmul cu fjorduri

Apare de regula la marginea regiunilor inalte muntoase, ce in era pleistocena au fost acoperite de mase de gheata. Masa de gheata care cobora din calota glaciara se dirija pe vaile preglaciare sculptand prin eroziune zona respectiva. Acolo unde orizontul de roci era mai dur, iar gheata nu putea eroda s-au format praguri glaciare. Odata cu incazirea climei gheata incepe sa se topeasca , fapt ce va duce la cresterea nivelului oceanic si la invadarea acestor vai de catre apa . Se vor forma astfel fjordurile, un fel de golfuri incadrate de versanti abrupti si care au adancimi mari. Apar in Norvegia, Suedia, Peninsula Labrador, Chile, Scotia etc.

Tarmul cu riass

Apare in regiunile cu maree puternica. Astfel la flux gurile de varsare ale raurilor au aspect de golf, iar la reflux se transforma in terenuri mlastinoase cu insule de nisip, alge si cochilii de scoici.Daca la flux zona este navigabila, la reflux aria se transforma intr-o zona mlastinoasa ce nu permite navigatia. Asemenea tarmuri veti gasi in Sud – Estul Irlandei, Nord-Vestul Frantei, Sardinia s.a.

Tarmul dalmatic

Apare in vestul Croatiei si Sloveniei. S-a format in urma ridicarii marii in era Holocen ce a dus la inundarea zonelor joase si la transformarea acestora in canale. Zonele mai inalte situate pe anticlinale s-au detasat sub forma unor insule.

Tarmul vulcanic

Tarmul vulcanic
Este caracteristic insulelor dezvoltate in lungul dorsalelor oceanice sau in zonele de subductie. Este abrupt iar adancimile marilor sunt mari. Apare in Insulele Pacifice, Oceanul Atlantic si Indian.

Tarmul cu skjar

Apare frecvnet la marginea campiilor ce au fost acoperite frecvent de calota glaciara in cuaternar. Dup ace s-a topoit gheata pe suprafata respective au ramas diverse forme gen morene , blocuri eratice, culoare . A urmat o ridicare a nivelului apei.

A rezultat un tarm cu insule (portiuni din morene, blocuri eratice) si canale.

Apare in sudul Suediei, Finlandei.

TARMURILE JOASE

Tarmul cu delta

Caracteristic raurilor cu un debit solid bogat,ce se varsa in golfuri cu platform litorala la mica adancime si unde mareele lipsesc sau sunt mici. Se prezinta sub forma unor  spatii lacustre si mlastinoase, grinduri, brate, despletiri. Tarmul cu delte prezent la gurile de varsare ale raurilor Dunare,Volga,Rhin,Rhon,Ebro,Pad,Tibru,Vistula s.a

Tarmul cu watt

Se intalneste in regiunile de platformă puţin adâncă cu acumulări bogate de nisip şi cochilii sub formă de bancuri, cordoane. Aici se producmaree cu amplitudine ridicată situaţie care face ca la flux cea mai mare parte a spaţiului să reprezinte insule şi canale întortocheate iar la reflux o plajă întinsă cu denivelări (în nordul Germanieişi în vestul Olandei).

Tarm cu laguna

Sunt legate de sectoarele cu golfuri şi platformelitorale la mică adâncime unde curenţii şi valurile creează cordoane de nisip extinse.Treptat, în condiţii de stabilitate tectonică cordoanele se unesc, închid golfurileseparându-le de mare. Un timp se mai pot păstra legă turi prin sectoare înguste(portiţe) aflate între cordoane. Spaţiul acvatic închis (laguna) poate evolua de la lac cu apă sărată, la lac cu apă salmastra , dulce (dacă există un aport prin râuri însemnate) pentru ca printr-o aluvionare bogată să se transforme în terenuri mlăştinoase ce pot fidrenate şi să li se dea o valorificare economică. Dacă regiunea suferă o ridicare uşoară procesul poate fi accelerat iar dacă au loc coborâri se poate reveni la stadiul de golf.Astfel de ţărmuri sunt în nord vestul Mării Negre, la Golful Mexic Sursa : Ielenicz Mihai Geomorfologie generala

Tarmul cu lido

Țărmul cu lido sau cu cordoane litorale este un țărm cu platformă litorală, pe care curenții litorali au creat cordoane litorale (de regulă nelegate de țărm) din mal sau nisip; separă o lagună de restul mării. Este întâlnit atât în regiunile cu tendință de emersiune cât și în cele de submersiune, unde aportul fluviatil este abundent (N-V Mării Adriatice, estul Indiei, cea mai mare parte a țărmului din jurul golfului Mexic).

Tarmul cu estuar

Apare atat la tarmurile inalte cat si joase. Se formeaza  la gurile d evarsare ale raurilor  cu maree puternice. Are forma de palnie.

Estuare in Europa: Garone, Severn s.a