Vulcanism Relief Vulcanic

Vulcanism Relief Vulcanic

Vulcanism Relief vulcanic
Vulcanism Relief vulcanic

Vulcanism Relief Vulcanic

Gazele şi vaporii de apă rezultă mai ales prin degazeificarea lavei sau din contactul acesteia cu apa, au pondere variată atât în timpul erupţiei cât şi de la un tip la altul. Ele se constituie în amestecuri cu compoziţie şi temperaturi variate ce poartă diferite denumiri.

Lavele care după conţinutul chimic sunt bazice (temperaturi mari şi fluiditate accentuată) şi acide (temperaturi mai mici şi vâscozitate ridicată) participă în măsură mare la realizarea edificiilor vulcanice

Vulcanism Relief Vulcanic

Produsele solide rezultă fie din particule de lavă care se solidifică brusc în aer în fazele de erupţie fie din elemente de natură vulcanică ce provin din fragmentarea edificiului vulcanic în timpul exploziilor. Cele mai importante sunt: – cenuşa (particule cu diametre sub 4 mm rezultate din distrugerea conului sau expulzarea violentă a produselor solide ce înfundă coşul vulcanului), lapili (bucăţi de lavă consolidată cu diametre sub 30 mm; rezultă în timpul exploziilor puternice), bombe vulcanice (bucăţi de lavă consolidată în aer la erupţiile violente; diametre de peste 10 cm şi înfăţişare fusiformă), piatra ponce (fragmente de lavă vâscoasă solidificate în aer care datorită pierderii rapide a gazelor devine poroasă), scorii sau zgură (fragmente de crustă bazică fragmentată printr-o degazeificare rapidă a lavei); tufuri (cenuşe vulcanică slab cimentată; pot fi în funcţie de natura elementelor constitutive – t. andezitice, riolitice, dacitice, trahitice etc.), aglomerat vulcanic (amestec cimentat de cenuşe şi bombe, lapili etc.); lahar (depozit la poalele conurilor vulcanice care a provenit din acumularea materialelor transportate de curgeri de apă cu cenuşe, lapili, scorii etc.)

Vulcanism Relief Vulcanic

Conul propriu- zis constituie forma majoră care se impune prin dimensiuni (de la câţiva zeci, sute de metri înălţime la mai multe mii; diametru bazal ce poate ajunge la câţiva kilometri), înfăţişare (de la con tipic la trunchi de con) şi structură determinate de modul în care s-au realizat manifestările vulcanice. La exterior conul este alcătuit din: versanţi (flancuri) cu dispoziţie circulară, înclinare pe ansamblu de la accentuată (la cele alcătuite din produse acide) la mică (la cele formate din lave bazice) şi formă în detaliu neregulată (în concordanţă cu tipul de acumulări succesive);
Crater principal cu formă circulară, ovală şi care pe de-o parte sub muchie se continuă prin versanţi cu pantă mare, uneori abruptă iar pe de altă parte prezintă o bază cu lavă care erupe (la cei activi) sau cu produse consolidate (la cei inactivi); uneori cratere secundare provenite din acumulări derivate sau prin explozii.
În interiorul conului se separă coşul vulcanic pe direcţia canalului prin care se realizează evacuarea lavei. Este circular în secţiune şi profund până la bazinul magmatic. Din el se dezvoltă canale secundare prin care lava pătrunde în edificiul vulcanic unde se consolidează dând naştere la corpuri de tipul dyckurilor, sillurilor etc. La vulcanii stinşi lava sau diverse produse piroclastice înfundă coşul creând neckuri.

Jocul Vulcanism Relief vulcanic te va ajuta sa inveti formele reliefului vulcanic

Joaca-te aici si alte jocuri geografie

Sursa:Geomorfologie generala; Mihai Ielenicz

Please follow and like us:

Lacurile de tip Maar din Germania

Unde sunt si cum s-au format

Sunt localizate in Regiunea Eifel din Germania si se caracterizeaza prin lacurile de tip “crater de explozie”(maar), precum si prin alte semne vulcanice reprezentate prin tufuri vulcanice, fluxuri de lava si cratere vulcanice.Eruptii masive s-au produs acum cca 100. 000 de ani, dar ultimele izbucniri au fost acum cca 12.000 ani in regiunea Laacher See. In prezent activitatea vulcanica nu este complet incheiata, dovada fiind emanatiile de dioxid de carbon ce evadeaza din manta si formeaza gheizerul Andernach (gheizer de apa rece). Fiind situata pe un hot spot zona se ridica cu cca 2 mm pe an. Din punct de vedere istoric fazele active si inactive ale vulcanilor s-au situat intre 10.000 si 20.000 ani. Principiul de formare al unui gheizer rece este usor de explicat daca facem analogie cu o sticla de apa carbogazoasa. Apa incarcata cu dioxid de carbon este tinuta in scoarta sub presiune la fel ca apa in sticla astupata. In momentul in care sticla este destupata apa va tasni.

Zona de hot spot de sub Regiunea Eifel
Zona de hot spot de sub Regiunea Eifel

Maar

Este un crater de forma circulara sau de palnie, ce a fost format in urma unor eruptii succesive de gaze. Existenta acestor formatiuni se datoreaza prezentei in scoarta terestra a unor mase fierbinti ce contribuie la evaporarea rapida a a apei cu care intra in contact. In urma eruptiilor se vor forma depresiuni in care se va acumula apa, formandu-se lacuri . Vulcanismul din regiunea Eifel a inceput acum 50 de milioane de ani si continua si astazi prin aceste lacuri de tip maar. In regiune exista urmele a sute de eruptii vulcanice ce au depus cenusa si au au solidificat pietrele vulcanice, intens exploatate inca din perioada romana. Vibratiile produse in interiorul scoartei din cauza presiunii gazelor rearanjeaza stratele, fapt ce duce la formarea de mici cutremure in zona Koblenz-Laacher See.

Schita unui lac de tip Maare
Schita unui lac de tip Maare

Cele mai importante lacuri de tip maar

Puvelmaar
Este un lac de crater de forma circulara, ce are o adancime de 75 de m (printre cele mai adanci din Germania), diametrul de 1 km si o capacitate de de 13 milioane metri cubi de apa. Este cel mai conservat lac de acest tip.

Pulver Maar
Pulver Maar

Schalkee Maar
Poarta denumirea satului de pe malul sudic, are o suprafata de 21,6 ha,o adancime de 21 m si diametrul de 575 m. O parte a acestui maar a fost colmatata cu turba .

Schalken Maar
Schalken Maar

 

Gemundener Maar
Localizat la 1,5 km fata de Daun , are o suprafata de 7,2 ha si o adancime de 38 de m. In apropierea lui se afla si o piscina in aer liber.

Gemündener, Weinfelder si Schalkenmehrener Maar
Gemündener, Weinfelder si Schalkenmehrener Maar

Holz Maar
Are o adancime de 21 de m, fiind printre cele mai cautate lacuri din regiunea Eifel

Holzmaar
Holzmaar

Ulmener Maar
Este aparut relativ recent (acum 10000 de ani). Este cel mai tanar maar al Europei situat la nord de Alpi, fiind cu cca 500 de ani mai tanar fata de Puvel Maar. Se intinde pe o suprafta de 5,4 ha si are o adancime ce masoara 37 de m.

Ulmener maar
Ulmener maar

Hitscher Maar
Se afla intr-un stadiu avansat de colmatare, are o adancime de 5 m si un diametru de 60 de m.

Hinkhels Maar
Dimensiunile mici ale acestuia fac ca sa fie umplut de apa doar la ploile cele mai abundente.

Mosenberg Crater
Este un lac vulcanic de crater nu un maar. Diferenta dintre cei 2 termeni este data de altitudinea la care se gasesc. Asfel un maar este sub nivelul solului in timp ce un lac d ecrater se ridica
peste nivelul solului.

Mosenberg Crater
Mosenberg Crater

Sursa

Geomorfologie;Mihai Ielenicz;Ed. Universitara Bucuresti
http://wiki.worldflicks.org
http://www.vulkane.net
http://www.vivdueren.de

vulcanism,fenomene pseudo-vulcanice,postvulcanice,hot spot,crater,vulcanii europei,gheizerii,germania,eifel,vulcanii,volcanism, pseudo-volcanic phenomena, postvulcanice, hot spots, craters, volcanoes of Europe, gheizerii, Germany, the Eifel volcanoes

Please follow and like us: