Curiozitati din lumea animalelor

 

Curiozitati din lumea animalelor

 

1. Cocoasa camilei este plina de grasime, nu de apa. Cu aceasta grasime camila se va alimenta in perioadele lipsite de hrana.
2. Coada veveritei o ajuta sa-si mentina echilibrul in timpul salturilor, dar poate servi si drept”patura” in iernile geroase.

3. Ursul polar poate sa simta mirosul de grasime prajita(grasime de foca) de la o distanta de 3 km.
4. Cel mai mare urs polar avea o greutate de 1002 kg.
5. Vulpile sunt animalele care contacteaza si transmit cel mai repede boala numita rabie (turbare). Se pare ca la eradicarea lor a contribuit si acest lucru.
6. Elefantul indian are fildesii si urechile mai mici decat ruda sa africana
7. Crocodilii si aligatorii isi pot schimba dantura si de 40 de ori in timpul vietii
8. Cand este intinsa punga de sub ciocul unui pelican poate cantari mai mult decat acesta
9. Lenesul poate trai toata viata intr-un singur copac. El poate atarna de o creanga ore in sir fara sa se miste.
10. Atunci cand o cartita moare, vizuina sa va fi luata de alta cartita in cca 2 ore
11. Crocodilii din speciile mari pot rezista sub apa pana la 2 ore
12. Castorul poate sa ramana sub apa pana la 15 minute. Datorita faptului ca ochii sunt acoperiti cu o membrana in timp ce el innoata sub apa, se poate orienta foarte bine.
13. In timpul furtunilor de nisip camila isi inchide etans narile.
14. Tepii ariciului sunt de fapt fire de par modificate.

15. Un arici adult are intre 5000 si 7000 de tepi
16. Stramosii tatuilor aveau cochiliile mult mai mari. Acestea erau utilizate de catre oameni la acoperirea caselor.
17. Un albatros poate sa ramana pe mare ani in sir fara sa revina pe uscat
18. Catarii sunt o incrucisare intre magarul mascul si o iapa
19. Cartita lui Grant poate sapa cca 5 km de tunel intr-o singura noapte
20. Intr-o colonie de albine exista cca 60000 de albine lucratoare si doar cateva sute de trantori:)
21. Focile de mare inghit adesea pietre. Explicatia acestui fapt poate fi data de faptul ca acestea ajuta la macinarea hranei.
22. Tigrul siberian este cel mai mare animal din categoria Felinelor
23. Leul are cel mai puternic urlet dintre felinele mari
24. Gorila are culoarea roz atunci cand se naste dar devine neagra in scurt timp
25. Dimensiunea “delfinului ucigas” (orca) depaseste 7 m lungime. Acesta poate manca pana la 45 de kilograne de hrana intr-o zi.

Sursa

Revista Arborele Lumii

curiozitati,cel mai,cea mai, animale,superlative,recorduri geografice,adaptari ale animalelor,curiosities, most, most, animals, superlatives, geographical records, adaptations of animals

Please follow and like us:

Adaptarile plantelor si animalelor din zona montana inalta

Adaptarile plantelor si animalelor in zona montana inalta

Climatul nefavorabil din aceste zone caracterizat prin conditii neprielnice a obligat vietuitoarele acestor tinuturi sa se adapteze pentru a putea supravietui.
Astfel daca vom calatori in zonele inalte vom observa modificari in inaltimea plantelor, in coloritul animalelor sau in gradul de acoperire cu blana al acestora.

Adaptari ale plantelor in zona montana

Scaderea presiunii in etajul alpin actioneaza indirect asupra vegetatiei alpine, prin influenta pe care o exercita asupra temperaturii, umezelii si luminii. Evaporatia mai mare, lumina intensa, umezeala mai accentuata, temperaturile scazute influenteaza vegetatia. Factorul care imprima vegetatiei alpine o infatisare asemanatoare celei arctice este frigul. Acesta contribuie la oxidarea incompleta a materiilor organice din sol ce va duce la formarea acizilor humici , si la o limitare a cresterii aparatului vegetativ. Ca o adaptare la aceste caracteristici climatice plantele vor capata urmatoarele “comportamente”:

a) se vor acoperi cu o pasla deasa de perisori pentru a incetini transpiratia (Floarea Reginei , Laptele Stancii, Coada Soricelului)

Floarea Reginei
Floarea Reginei

b) vor avea flori de culori vii (Gentiana)

Gentiana
Gentiana

c)vor creste sub forma de pernite pentru a rezista temperaturilor scazute (muschii)

Muschi

d)isi petrec ciclul vegetativ sub zapada lasand la suprafta doar mici ramurele(salcia pitica)

Salix Herbaceea
Salix Herbaceea

e) din cauza temperaturilor scazute fenofazele vor fi incetinite (Ex:Ghioceii vor inflori mai repede la poalele muntelui deoarece temperatura este mai ridicata)
f) unele conifere isi dezvolta ramuri doar pe o singura parte(“arbori steag”) din cauza vantului care bate tot timpul din aceeasi directie

Adaptari ale animalelor in zona montana

a) Blana bogata care sa le apere de temperaturile scazute si de vanturile puternice. Aici putem incadra animale precum:vicunia, iacul, cincila, pantera zapezilor, maimutele tibetane sau ursul

Alpaca
Alpaca

 

Iacul
Iacul

 

Pantera Zapezilor
Pantera Zapezilor

b)Pendularea in inaltime in raport cu anotimpurile caracterizeaza animalele care coboara iarna in zonele jose ale muntelui, pentru a reveni la altitudini mai mari odata cu venirea primaverii (lup.urs,ras,jder etc)

c) Trecerea sezonului rece in stare de hibernare (marmota, ursul )
d) Schimbarea culorii in anotimpul de iarna si adoptarea unei blani de culoare alba (gainusa alpina, iepurele alpin)
e)Intarzierea depunerii de oua si prelungirea stadiului larvar la Batracieni. Ex: La Broasca bruna in zonele joase stadiul de mormoloc dureaza 2-3 luni, in timp ce in zonele montane dureaza 2- 3 ani. Tritonii montani nu reusesc in anotimpul favorabil sa ajunga la faza devinitiva si hiberneaza in faza larvara.
f) Viviparismul a permis salamandrei negre sa urce in Alpi pana la altitudinea de 3000 de m, iar in Elvetia vipera comuna (Vipera Berus) urca pana la limita ghetarilor (2750 m)
g)Culori stralucitoare si mai vii , uneori pana la melanism (culoare neagra). Coloratia e modificata de lumina intensa si de temperaturile scazute. Exemplele de melanism cele mai cunoscute sunt la salamandra neagra (in zonele joase este patata); Melcul Limax (in mod normal e rosu caramiziu); specii negre de veverite, soparle s. a.

h)Copite mai lungi si gumate la ierbivorele care traiesc pe grohotisuri pentru a se putea prinde bine de stanci (capra neagra, muflon ,iac)

Capra Neagra
Capra Neagra

 

Muflonul
Muflonul

 

Oreamnos(Capra de munte americana)

g) Apterismul insectelor (lipsa aripilor) este cauzat de vanturile puternice din zonele inalte.

Ce animale sunt in muntii inalti

Muntele are o fauna de padure in zonele joase si una de stepa in zonele montane inalte. Astfel in etajul alpin predomina rozatoarele (Cincila din Anzi,Marmota, Soarecele nival); rumegatoare (Capra Neagra si Muflonul din Eurasia, Iacul Tibetan, Oreatragus din Africa, Oreamnos din Stancosi,Lama si cerbul cu coarne mici din Anzi); carnivore(ursul,jderul,pantera zapezilor din Himalaya); soiuri de maimute (Rhyncophitecus din Himalaya, Tibet).

Sursa:
  Biogeografie; Calinescu D. Bunescu A. Patroescu M;1973
 Biogeografie generala si descriptiva        Calinescu D. Bunescu A. Patroescu M  
www.descopera.ro

animale montane,adaptarile plantelor din zona montana,influenta temperaturii,flora muntilor,fauna montana,adaptari ale animalelor,raspandirea animalelor,marmota,ursul brun,muflonul,iacul,mountain animals, adaptations of plants in the mountain, the influence of temperature, Mountain flora, fauna, mountains, animal adaptation, animal spread, marmot, brown bear, bighorn, iacul

Please follow and like us: