Muntii Caucaz
Muntii Caucaz
Afla totul despre muntii Caucaz
Muntii Caucaz
Formare si geologie
S-au format in timpul cutarilor alpine, ce au prezentat pentru aceasta regiune o faza de paroxism in oligicen si o faza finala in miocen. Muntii Caucaz sunt munti tineri alcatuiti din granite, roci efuzive, calcare si conglomerate mezozoice. In acesti munti vulcanismul s-a manifestat inca din perioada cretacica, dar masivele vulcanice din sud sunt de varsta miocena. In interior apar depresiuni de varsta tertiara de origine tectonica ce s-au format prin scufundare. Astfel de depresiuni sunt:Kura, Colkida s.a.
Masivele ce apar in partea de sud sunt fie blocuri faliate, fie masive vulcanice.
Muntii Caucaz
Relieful
Altitudinea maxima din muntii Caucazse intalneste in varful vulcanic Elbrus si este de 5633 m. Datorita altitudinilor mari bine reprezentat este relieful glaciar (ghetari, circuri glaciare, vai glaciare, lacuri glaciare). Printre cei mai importanti ghetari din muntii Caucaz putem enumera: Dykhsu, Karaugom, Lekzyr, Tsanner, Bezingi s .a. Extindere mare are si relieful vulcanic reprezentat prin platouri de lava , dar si relieful carstic.
Muntii Caucaz
Clima
Datorita orientarii lui reprezinta un adevarat obstacol in calea maselor de aer continentale si a celor tropicale venite din desert. Temperaturile scad odata cu urcarea in altitudine. Locurile cu o clima mai blanda se gasesc in zonele maritime (coastele Marii Negre).
Muntii Caucaz
Vegetatia
Este diferentiata in functie de zltitudine. SE intalnesc astfel paduri mixte (fag, stejar, carpen) in zonele mai joase. Acestea sunt succedate la altitudini mai mari de padurile de conifere . Mai sus de 2000 de m prezinta 3 centuri (zona subalpina, alpina si subniveana) alcatuite din ierburi marunte. Dincolo de 3000 de m incepe zona ghetarilor si a zapezilor vesnice. Prezinta in flora sa si specii submediteraneene sau specii polare (subarbustii ce se dezvolta pe platourile de lava din zonele inalte).
Muntii Caucaz
Fauna
Fauna este variata. Se intalnesc aici specii precum: ursul, gazela persana, rasul,leopardul s.a
Prima ascensiune a Vârfului Elbrus de Vest a avut loc in luna iulie a anului 1874. Alpinişti au fost F. Crauford Grove, F. Gardiner, H. Walker, A. Sottajev, şi P. Knubel. Prima ascensiune a Vârfului de Est a fost în 1829 si a fost facuta de către Killar Hashirov.Varful de de Vest are 5642.7 metri (18,513 picioare) altitudine şi varful de Est are 5621 de metri (18,442 picioare).
Sursa:
http://www.tinoxygentungsten.com
Geografia Europei;Ion Marin
http://www.britannica.com
http://friendsnchrist.ning.com