STRUCTURI DEMOGRAFICE DISCORDANTE ÎN MUNTII GILAULUI (MUNTII GILAU)

Roba Aurel

Harta Muntii Gilau

INTRODUCERE

Am ales tema “Riscuri demografice in Muntii Gilau” lucrării din două motive, atât pentru că locuiesc în această zonă cât şi din dorinţa de-a cunoaşte mai în detaliu problemele geodemografice ale acestei zone.

Această lucrare este concepută pentru a scoate în evidenţă problemele demografice cu care se confrunta această minunată zonă a Munţilor Gilău. Cerceterea se bazează pe datele statistice furnizate de INSS, primăriile locale şi site-uri de internet.

În perioada comunistă, această zonă a fost mai puţin colectivizată, dar acest fapt a contribuit atât pozitiv cât si negativ la dinamica populaţiei, în sensul că oamenii au avut posibilitatea de a lucra în propria gospodărie fără a fi nevoiţi să plece spre localitaţile urbane în vederea obţinerii unui loc de muncă şi implicit al unui venit substanţial pentru traiul de zi cu zi. În schimb anumite persone au practicat navetismul, din localităţile situate în proximitatea centrelor urbane datorită accesului mai uşor facilitat de transportul în comun, iar în anumite localităţi pe fondul lipsei venitului necesar, a resurselor pentru a–şi putea asigura traiul zilnic, populaţia a fost nevoită să migreze spre alte zone ale ţarii, respectiv să emigreze spre alte ţări.

În această zonă a Munţilor Gilău în intervalul anilor 1783- 1784 a avut loc marea răscoală condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. Doi dintre conducătorii acesteia, Horea şi Cloşca au fost prinşi pe drum spre localitatea Poiana Horii, iar după 64 de ani, revoluţia condusă de Avram Iancu, care reuşeşte împreună cu localnicii ( moţii) să înfrângă nobilimea Imperiului Austro-Ungar. În acestă zonă a avut domeniul familia Bamfy.

Comunismul a contribuit negativ la dezvoltarea acestei zone minunate prin luarea puţinelor drepturi pe care moţii le dobăndiseră, plătind cu atâtea pierderi de vieţi omeneşti scăpând de asuprirea Imperiului Habsburgic.

Această zonă a Munţilor Gilăului ca şi întreaga regiune a Ţării Moţilor este expusă riscului demografic. Reducerea populaţiei se datorează migraţiei şi îmbătrânirii populaţiei.

1. ÎNCADRAREA MUNŢILOR GILĂULUI ÎN TERITORIUL NAŢIONAL

Munţii Gilăului (Muntii Gilau) fac parte din marea grupă a Munţilor Apuseni. Această unitate montană fiind cea mai extinsă pe cuprinsul judeţului Cluj, la nord ajunge pâna la Depresiunea Huedin şi culuarul Căpuşului, iar la est coboară către Depresiunea Iara-Hăşdate, iar separarea de Muntele Mare, in special către sud – est pote fi trasată ori pe interfluviu dintre Someşul Rece şi Iara, ori aceasta trasare pote fi dusă pâna la Valea Ierii. În sud – vest se întâlnesc cu Munţii Vlădeasa.

Această unitate montană a fost evidenţiată ca urmare a a unor lungi procese de modelare subaeriană, care a dezvoltat un relief aplatizat, care a exprimat suprafeţe de nivelare denumite Fărcaş, Măguri, Mărişel, Feneş, după toponimele acestui teritoriu, aceste procese a condus la ridicarea unor vârfuri montane cum ar fi Chicera Comorii cu 1475 m . Este o grupă montană ai Munţilor Apuseni, constituită din şisturi cristaline cu intruziuni granitice din Paleozaicul Superior. Sunt drenaţi de Someşul Cald şi Someşul Rece, caracterizată prin o frecvenţă ridicată a culmilor rotunde şi a suprafeţelor plane, coborăd spre văi cu pante abrupte.

Se caracterizează printr-un relief asimetric, care este compertimentat de văi pe direcţie V – E şi SV- NE în jumătatea nordică a masivului, cu o origine în îclinareaoriginară a vechilui relief de bloc cristalin netezit.

Din punct de toponimic rar se utilizează termenul de “munte” pentru a indica subunităţile orografice chiar dacă denivelările dintre culmi şi văi sunt importante se folosesc termene ca deal, măgură măguriţă pentru formele care ating 1500 m. Cel mai ]nalt vârf fiin Chcera Comorii ( Comrării ) 1475 m.

Datorită faptului că sunt în umbra Munţilor Bihorului şi aVlădesei, climatul se caracterizează prin procese catabatice care intervine în reducerea cantităţilor de precipitaţii; 925mm/an la Măguri – Răcătău (1219) şi 766mm/an la Giurcuţa (1100).

Vegetaţia naturală este reprezentată de conifere, ca; molid şi brad în general, iar la poalele munţilor sunt desfăşurate celelalte tipuri din categoria foioaselor, ca; fag, carpen, tei, plop. În acest teritoriu prin inervenţia antropică agresivă pe suprafeţe întinse a defrişărilor de pădure a dus la formarea vetrelor aşezărilor de tip risipit în special în comunele Măguri şi Mărişel. Fauna este caracterizată prin specii ca; vulpea, lupul, jderul, cerbul, veveriţa, ursul. În acest teritoriu populaţia se ocupă cu creşterea animalelor şi prin faptul că păşunatul este insuficient aceasta este nevoită să mai practice şi în prezent transhumanţa spre nămaşele exterioarea aşezarilor permanente. Prin practicarea transhumanţei sunt evidenţiate mai multe aşezări care realizează aceste deplasări nomade dar cu revenire sunt; Măguri, Mărişel, Albac şi Horea.

Acest teritoriu datorită reţelei hidrografice din nord-estul Munţilor Gilăului a fost amenajat un sistem de hidrocentrale prin acumularea râurilor începând din Valea Ierii prin tunele până la barajul dela Beliş care este dotat cu o hidrocentrală subterană producând 220 MW, un baraj la Tarniţa din beton de tip arc care produce 45 MW, iar la Someşul Cald 12 MW şi Gilău 5 MW. Un alt beneficiu ]n urma acestor baraje este faptul că oraşul Cluj – Napoca are asigurată apa potabilă şi nu numai acesta ci şi alte centre apropiate sau mai îndepărtateŞ Gilău, Floreşti, Aghireş şi pe Someşul Mic până la Gherla.

Pe întreg teritoriul Munţilor Gilăului există un potenţial turistic atât natural cât şi antropic, fiind facilitat de proximitatea unor importante centre urbane, respectiv; Cluj – Napoca, Turda şi Huedin. Pe Someşul Mic în amonte de Gilău, până la Răcătău, pe malurile lacurilor de la Fântânele şi Someşul Cald au apărut constructii de vacanţă particulare având o consecinţă benefică a acestor “sate de vacanţă”.

2. STRUCTURI DEMOGRAFICE. CONCEPTE

Demografia este ştiinţa care sudiază populaţiile umane, în cadrul cărora se analizează intrările şi ieşirile dintr-un sistem, structurile populaţiei, migraţia. Un studiu privind populaţia, implică o serie de fatori de analză în acest domeniu. Populaţia ca număr poate cavea noţiunea de agregat general la structură ca repartiţie sub influenţa permanentă a naşterilor, deceselor, la care se mai adaugă cel al migraţiilor. Ea poate fi văzută din punct de vedere statistic ca un ansamblu ce se reânoieşte sistematic; stocurile de populaţie se modifică sub impactul fluxurilor naşterilor, deceselor şi migraţiei. Ea poate constitui un sistem care aste caracterizat printr-un tip închis şi unul deschis. În sistemul închis au loc schimbări numai prin naşteri şi decese, în schimb în sistemul deschis se mai produc şi schimburi de fluxurile date de migrări prin imigrări şi emigrări.

Populaţia ca sistem se defineşte ca un ansamblu sau o colectivitate de persoane coexistând şi care este delimitată de anumite criterii în primul rând după teritoriul care îl ocupă.

Demersul complet al demografiei se desfăşoară în trei faze;

– culegerea de informaţii, care privesc populaţia şi fenomenele demografice care se bazează pe recesămintelor şi al înregistrării naşterilor, deceselor, căsătoriilor, iar în prezent un rolimportant îl au anchetele sociale.

– analiza demografică, constă în confruntarea variabilelor demogrefice între ele, de exemplu; indici ai nupţialităţii sunt puşi în legătură cu repartiţia populaţiei după starea civilă, fertilitatea este examinată în raport cu populaţia feminină după vărsta, cu nupţialitatea, cu vârsta la prima căsătorie.

– explicaţia cauzală, în care demografia colaborează cu celelalte ştiinţe. Care sunt factorii social-economici care determină fertilitatea unei populaţii şi comportamentul demografic? Ce consecinţe şi implicaţii sociale generează îmbătrânirea demografică?

Ramurile demografiei. Ştiind că sistemul demografic are deschidere către celelalte sisteme din societate atuci trebuie să discutăm de legăturile ce se stabilescşi care îşi găsesc expresia într-o mulţime de ramuri ale demografiei. Colaborarea demografiei cu istoria a dus la cearea demografiei istorice, etc.

În concluzie referindu-ne la specificitatea demografiei, putem aminti câteva ramuri care poartă denumirrea ca; demografia cantitativă, analiza demografică, demografia matematică demografia pură.

Analiza demografică este oformă de analiză statistică, care se aplică fenomenelor demografice. Analiza fenomenelor demografice prin care se face poate fi tranversală şi longitudinală.

Demografia cantitativă este mairedusă prin faptul că ea însăşi este cantitativă, în scopuri didactice poate fi justificată prin statistica populaţiei şi analiza demografică.

Demogafia matematică se ocupă de variabilele demografice şi relaţiile dintre ele. Aceata are mai multe denumiri, precum; demografie pură sau demografie formală.

2.1. Structuri demografice discordante

Cuvântul discordant însemnând ( conform DEX – Universul enciclopedic,1998 ), nepotrivit, distonant, nearmonios, strident – straturi discordante = straturi ale scoarţei pământului ale căror suprafeţe de stratificaţie nu sunt egale între ele, provine din cuvântul franţuzesc discordant.

În Munţii Gilăului se poate observa prima caracteristică discordantă în cea ce se obsearvă în evoluţia numerică a populaţiei, în localităţile mai mici a scăzut considerabil chiar ajungându-se să dispară populaţia în totalitate (Giurcuţa de Jos 0 louitori în 2002), în schimb localitatea Gilău înregistează tot în acel an 7967 locuitori, depăşind numărul din anul anterior (2001) cu 2,18%, iar în anul 2010 atinge numărul de 8579 locuitori. Această creştere se datorează atât naşterilor cât şi migraţia pe fondul unei dezvoltări economice şi implicit creşterea locurilor de muncă. Prin acest transfer de populaţie condiţionat fiind de lipsa locurilor de muncă, scăderii preţurilor la lapte, carne, populaţia a fost nevoită să găsescă o alternativă. O altă cauză a mobilităţii populaţiei este explicată de ridicarea ştachetei în cea ce priveşte pregătirea profesională, tineretul s-a îndreptat spre învăţământul liceal şi cel universitar.

Prin prisma econommiei de bază specifice Munţilor Apuseni şi implicit în Munţii Gilăului care a fost şi încă se mai păstrează, agricultura-creşterea animalelor şi prelucrarea lemnului, aceasta din urmă este intr-un regres continuu datorită exploatărilor agresive a fondului forestier care duce la dispariţia lui.

Populaţia rurală a fost o populaţie tânără de-a lungul istoriei, având un ridicat potenţial reproductiv. În Munţii Gilau ca şi în celelalte zone ale României in perioada 1948-1984 au survenit modificări în regimul demografic datorită scăderii natalităţii, creşterii mortalităţii pe de o parte, iar pe altă parte de schimbările provocate de migraţie.

Popularea pe altitudine este un prag datorită temperaturilor mai scăzute şi lipsa vegetaţiei pentru creşterea animalelor. În arealele depresionare creşterea animalelor este mai nesemnicativa, deoarece aici snt conditii mai prielnice pentru cultivarea legumelor şi a plantelor cerealiere în comparaţie cu arealele montane unde acestea nu au condiţii de dezvoltare şi aici oamenii sunt nevoiţi să crească animale practicănd chiar şi transhumanţa in comunele Măguri-Răcătău, Mărişel, Albac, creşterea animalelor fiind ocupaţia principală, a doua activitate fiind prelucrarea lemnului, iar in comunele Căpuşu Mare, Mănăstireni ocupaţia principală este agricultura bazată pe cea legumicolă şi cerealieră în special cultivarea cartofului.

3. METODOLOGIE

Pentru studierea populaţiei prin prisma diversităţii şi complexităţii factorilor naturali, sociali şi economici se impune utilizarea unei metodologii de cercetare care să evidenţieze până la ierarhizarea, clasificarea aşezărilor umane. Se folosesc pentru acest studiu atăt metode, tehnici şi procedee tradiţionale cât şi cele moderne. Principalele concepte şi metode fundamentale care pornesc de la câteva idei prin care populaţia apare sub formă de stocuri, care sunt schimbate de fluxuri reprezentate numai de naşteri şi decese. Stocul şi fluxul sunt caracterizate printr-un mare număr de unităţi pentru a fi mai uşoară reprezentarea intuitivă a caracterului probabilistic al obiectului demografiei. Subpopulaţia poate fi împărţită în diferite clase sau grupe, după o caracteristică şi anume; sex, vârstă, nivel de instruire, stare civilă.

Probabilitatea de producere a unui evinement demografic este măsura riscului la care este expusă o populaţie şi se determină ca raport între masa de evenimente şi efectivul iniţial al populaţiei. Să presupunem că un număr de 10.000 de bărbaţi necăsătoriţi împlinesc la 1 ianuarie 2012 vărsta de 18 ani şi că în decursul anului 2012 , un număr de 400 se căsătoresc, se obţine o valoare de 0,04, obţinută din raportul 400 /10.000 unde probabilitatea este ca opersoană de sex masculin în vârsta de 18 ani la 1 ianuarie 2012 este să se căsătorească, iar probabilitatea de a rămâne necăsătorită la 1 ianuarie 2013, la atingerea vârstei de 19 ani este de 0, 96. Valorile pot fi exprimate: 4 şi 96%.

1.Structura demografică Populaţia stabilă sau rezidentă, aceasta este formată atât din locuitorii care au domiciliul în localitatea respectivă cât şi din cei surprinşi întâmplător pe teritoriul acesteia la efectuare unui recesământ. Populaţia din Munţii Gilăului la 1 ianuarie 2010, a fost de 32283 locuitor din care 16180 femei şi 16192 bărbaţi Densitatea populaţiei. Orice populaţie nu poate fi concepută fără un teritoriu determinat. Populaţia din acestă zonă este desfăşurată pe o suprafaţă de 1369,87 kmp.

Harta Suprafata - Muntii Gilau

Indicele care se utilizează la cele două mărimi (populaţie şi suprafaţă) densitatea aritmetică sau geografică: d = P : S. La nivelul Munţilor Gilăului după INSS la 1 ian 2010 densitatea populaţie a fost de 23,63 loc/kmp. Cea mai mare densitate a fost înregistrată în comuna Gilău (73,43 loc/kmp), iar cea mai scăzută densitate înregistrată a fost în comuna Valea Ierii (6,11loc/kmp). Se mai pot lua în considerare şi alţi indicatori ai densităţii cum ar fi; densitatea agricolă. Aceşti indicatori ne pot furniza aspecte asupra populaţiei agricole relativă şi cu presiunea demografică asupra acestor resurse importante care este pământul.

Numărul estimat al populaţiei este numărul care se ia în considerare în diferite calcule demograficeşi economice. Acest număr înregistrat al populaţiei este rezultat din centralizare rezultatelor recesământului populaţiei.

Rata de creştere a populaţiei. Această rată a creşterii anuale a populaţiei este importantă nu numai în cazul demografiei ci şi în cazul unor agenţii guvernamentale, organizaţii internaţionale. Calculul unor asemenea rate se face fie după formula funcţiei exponenţiale,fie după forma mediei geometrice.

3.2. Natalitatea

Prin natalitate se defineşte criteriul fundamental de definire al politicii demografice a fiecărei ţări de a încuraja sau limita numărul acesteia. Naşterea deşi este un eveniment biologic este determinată de o serie de factori geografici.

Demograful şi sociologul american Norman B. Ryder spunea; “Nu există îm istoria personală un eveniment mai semnificativ pentru viitor decât acela de a deveni părinte şi ne este normă de comportament mai importantă pentru supravieţuirea societăţii decât o fertilitate adecvată”.

Natalitatea se referă la frecvenţa născuţilor-vii în cadrul unei populaţii, calculată ca raport între între numărul acestora şi populaţia de la mijlocul intervalului, care se exprimă la mia de locuitori. Este condiţionată de fertilitatea populaţie care pentru populaţia masculină este cuprinsă în intevalul 20-60 ani, iar la cea feminină în intervalul 15-49 ani. Acest contigent cuprinde 35 de cohorte, clase de vârstă sau generaţii.

Rata brută a natalităţii măsoară frecvenţa sau intensitatea naşterilor în cadrul unei anumite populaţii şi se calculează prin raportarea numărului de nou născuţi (Nv) la efectivul mediu al populaţiei (Pm) exprimându-se în promile.

N = Nv / Pm x 1000

3.3. Mortalitatea populaţiei

Mortalitate este considerată ca sistem al mişcării naturale prin „ieşiri” fiind a doua componentă a cesteia. În geografie nu se studiază decesul în sine ci aspectul social al mase i de evenimente demografice de acest gen care este numit mortalitate.

Demograful francez Gerard Calot denumea această situaţie; “Un om care moare este o nenorocire, o sută de oameni care mor reprezintă o catastrofă, o mie de oameni care mor înseamnă statistică”.

În funcţie de caracteristicile populaţiei (vârstă, sex, stare civilă etc) au fost introduse câteva tipuri de mortalitate:

– specifică în raport cu fenomenul demografic;

– diferenţială delimitată pe baza unor caracteristici socio-economice;

– endogenă care se datorează îmbolnăvirii interne a populaţiei;

– exogenă care se datorează unor accidente, epidemii, conflicte militare. Mortalitatea infantilă reprezentată prin decesul nou-născuţilor până la împlinirea vârstei de un an este una foarte importantă în analiza geodemografică. După cum se cunoaşte că structurile demogrfice ale populaţiei sunt legate de informaţiile furnizate de recesăminte, în cazul cunoaşterii naşterilor, deceselor, căsătoriilor, acestea sunt legate de statistica stării civile, numită şi statistica demografică curentă. Cele mai importante evenimente demografice sunt naşterile şi decesele, iar între aceste două evenimente au loc altele precum; căsătoriile, divorţurile.

Aceste evenimente amintite se notează cu simbolurile: M (moarte, decese), N (naşteri-vii, născuţi-vii), C (căsătorii) şi D (divorţuri). Dacă numărul absolut al evenimentelor se scrie cu majusculă, în schimb, frecvenţa acestora într-o populaţie se notează cu literă mică: m (mortalitate), n (natalitate), f (fertilitate), n (nupţialitate) şi d (divorţialitate).

Toţi oamenii fiind muritori, dovedeşte că toată populaţia este expusă indiferent de sex sau vârstă, dar se diferenţiază prin variţia în funcţie de vârstă.

Principiul de calcul este masa de decese care se raportează lanumărul mediu al populaţiei, rezultatul exprimându-se în promile: m = M / P x 1000 Putem distinge conform definiţiei generale o rată a mortalităţii şi rate specifice de mortalitate, după sex şi vârstă:

RBM = m = M / P x 1000 Rata brută a mortalităţii (1 ian. 2009) a fost:

RBM = m = 449 / 32573 x 1000 = 13,78 la mie

Mortalitatea infantilă este caracterizată de intensitatea deceselor după naştere până la vârsta de un an, iar pentru această rată a mortalităţii infantile este utilizată formula:

m0 = M0 / N x 1000

Rata mortalităţii infantile (1 ian. 2009) a fost:

m0 = 5 / 303 x1000 = 16,50 la mie.

3.4. Căsătoriile şi nupţialitatea

Sunt evenimente demografice făfă a avea un carecter biologic şi social. Căsătoriile şi divorţurile sunt incluse în mişcarea naturală a populaţiei care implică termenul de prcreare ducând la schimbări demografice pozitive sau negative. Datorită faptului că în Romănia peste 90% din naşteri sunt realizate în familie, analiza fertilităţii se poate realiza prin cunoaşterea numărului de căsătorii.

În România prin codul familiei căsătoriile au un cadru legal prin care se găseşte cea mi impertantă reglementare privind limita de vârstă. Limita căsătoriilor la bărbaţi este 18 ani, iar la femei 16 ani.

Rata brută a căsătoriilor se calculează conform formulei:

RBC = c = C / P x 1000

3.5. Fertilitatea populaţiei

Pentru studiul demografic, naşterea este primul eveniment important, dar studiul natalităţii şi în general al fertilităţii este partea de mijloc a demografiei.

De această analiză nu este interesată numai demografia, ci şi alte ştiinţe care derivă din aceasta prin politici şi strategii ale dezvoltării social-economice.

Fenomenul demografic este naşterea vie, dar în datele statistice şi demografice din ţara noastră este folosit termenul de născut viu. O naştere vie este desemnată prin a câtelea născut este de mama sa, prima fiind de rangul unu urmată de a doua care este de rangul doi, etc.

Fenomenul demografic se referă la frecvenţa naşterilor în raport cu populaţia totală, acesta limitându-se la populaţia fertilă care este cuprinsă convenţional între vărstele de 15 – 49 ani, iar perioada de 35 ani estenumit[ perioada de procreare.

Fecunditatea unei femei este capacitatea fiziologică de a procrea.

Sterilitatea este contrariul fecundităţii, adică icapacitatea de naştrere de copii vii.

Comportamentul reproductive sau procreator este atitudinea unei femei sau al unui cuplu care îşi doresc copii şi ce număr. Acesta este determinat de mai mulţi factori care variază de la o populaţie la alta şi care sepoate schimba pe parcursul timpului. Demograful francez L.Henry, fertilitatea ar fi în număr de 8,43 naşterivii pentru o femeie ce se căsătoreşte la 20 de ani.

Ratele generale de natalitate, sun valabile numai la populaţia feminină de vârsstă tânără, care se calculează după formula:

RBN = n = N / P x 1000

în care N – numărul născuţilor vii;

P – numărul populaţiei la .mijlocul anului.

În anul 2009 s-au născut 303 copii.

303 / 32573 x 1000 = 9,25 la mie.

3.6. Migraţia populaţiei

Numărul unei populaţii este infuenţat şi de migraţie prin intrările şi ieşirile care se efectuează în aceasta.

Migraţia este şi ea sudiată şi de alte discipline, precum: sociologia, economia politică şi se împarte în două categorii; migraţie internă, dacă se efectuează pe teritoriul aceleaşi ţări şi migraţie externă dacă se produce între două ţări prin schimbarea domiciliului stabil.

Migraţia internă poate avea următoarele fluxuri; de la comună la oraş, de la comună la comună, de la oraş la oraş, de la oraş la comună. La migraţii demografii definesc nişte noţiuni principale de care se folosesc la calcularea diferiţilor indici, precum: localitatea de origine şi de destinaţie, imigrare şi emigrare, populaţaia supusă riscului de emigrare.

Localitatea de origine este localitatea din care pleacă persoana emigrantă şi localitatea în care soseşte este persoană imigantă.

Rata de migrare este I + E / P x 1000 = 0,30 la mie

3.7. Populaţia şi alte sisteme

Cu metodele sale specifice, demografia studiază cele două populaţii; repartiţia după vârstă, sex, natalitata, mortalitatea nupţialitatea ş.a. impreună cu evidenţierea particularităţilor populaţiilor pe acele două medii, caracterul diferenţiat al fenomenelor geografice.

Populaţia după nivelul de instruire, se înregistrează acest aspect la recesăminte se obţine repartiţia populaţiei de 6 ani şi peste după felul şcolii determinând în final trei mari grupe; populaţia cu nivel de pregătire pregătire primar, secundar şi universitar.

Populaţia activă şi inactivă se studiază după profesie, locul de muncă ocupat. Indicii cei mai importanţi sunt după sex, vârstă. Prelucrarea mai detailată a acestor aspecte ne oferă indici precum; probabilitatea de intrare şi de ieşire din viaţa activă.

Populaţia pe categorii sociale, informaţiile prelucrate din recesămintele populaţiei ne permite identificarea pe categorii sociale; muncitori, agricultori, intelectuali, meseriaşi, meseriaşi particulari.

4. DISTRIBUŢIA GEOGRAFICĂ A POPULAŢIEI

Populaţia ca şi la nivel mondial şi in Munţii Giăului, aceasta este inegal răspândită cu concentrare mai accentuată intr-un teritoriu, iar alte teritorii foarte slab populate sau chiar nepopulate.

La nivelul României primul recensământ al populaţiei a avut loc în Transilvania în anul 1958, urmând afi reluate din 10 în 10 ani.

Cea mai mare “concentrare” demografică o constitue com. Gilău cu o densitate de 73,43 loc/kmp, comparativ cu com. Valea Ierii care are o densitete de numai 6,11 loc/kmp. Fiind un areal montan, popularea acestuia a decurs prin exinderea teritoriului prin defrişări de pădure până pe la inceputul sec.XIX, după ieşirea Transilvaniei de sub ocupaţia Imperiului Austro-Ungar chiar şi după.

Comuna Albac are o suprafaţă de 53,89 kmp atestată documentar in anul 1773, sub numele de Râul Mare, care in componenţa 17 sate si o populaţie de 2151 de locuitori in 2010 ( conform INSS ).

Comuna Horea cu o suprafaţă de 60,41 kmp, atestată documentar in anul 1773, sub numele de Arada, aceasta la inceputul sec.XVII inainte de cucerirea Transilvaniei de către Habsburgi aparţinea deasemenea de Râul Mare. Aceste comune sunt unităţi administrative ce aparţin de judeţul Alba.

La inceputul anului 2011 comuna Horea număra o populaţie de 2373 de locuitori repartiyată pe sate astfel;

-Horea: 344 loc. –Giurgiuţ; 98 loc. – Petreasa; 72 loc.

-Baba; 40 loc. –Mânceşti; 76 loc. –Preluca: 92 loc.

-Buteşti; 78 loc -Mătişeşti; 504 loc. –Teiu; 82 loc.

-Dirleşti; 358 loc -Niculeşti; 59 loc. –Trifeşti; 105 loc.

-Fericet; 186 loc -Pătruşeşti; 195 loc. –Zinzeşti; 84 loc.

Harta Suprafata - Muntii Gilau

Comuna Beliş, ocupă zonele cele mai înalte din Munţii Gilăului cu o suprafaţă de 206,49 kmp, atestata documentar in anul 1770 cu o populaţie de1271 locuitori ( 2011), având in componenţă 7 sate Bălceşti, Delul Botii, Giurcuţa de Sus, Poiana Horii şi Smida. Satul Beliş a fost strămutat odată cu construirea hidrocentralei pe amplasamentul actual.

Comuna Călăţele cu o suprafaţă de 74,69 kmp, cu 5 sate aparţinătoare atestată documentar in anul 1408, cu o populaţie de 2503 loc.

Comuna Căpuşul Mare cu o suprafaţă de 112,72 kmp, atestată documentar in anul 1282, având 9 sate aparţinătoare şi o populaţie de3368 loc.

Comuna Gilău cu o suprafaţa de 116,82 kmp, atestată documentar 1246, cu o populaţe de 8579 loc. Avand in componenţă 3 sate.

Comuna Măguri- Răcătău este comuna cu cea mai mare suprafaţă din Jud. Cluj, având 268,95 kmp, atestată documentar in anul 1724, cu 3 sate aparţinătoare, Măguri, Răcătău şi Muntele Rece cu o populaţie de 2272 loc, care în raport cu teritoriu este foarte mica şi in continuă scădere. Este recunoscută în itorie cu participarea populaţiei la răscoala înfăptuită de Horea, Cloşca şi Crişan şi lupta de la Fânânele condusă de Avram Iancu.

Are un ridicat potenţial turistic dar încă nu s-a dezvoltat încă dar în viitorul apropiat are şanse de exploatare a cestui domeniu turistic prin faptul că s-a reabilitat infrastructura, introducerea canalizării.

Tabel 1. Mişcarea migratorie în com. Măguri-Răcătău

2001 2002 2003 2004 2005

Populaţia tot. 2232 2460 2418 2369 2364

Natalitatea 12,0 9,8 13,2 12,7 13,1

Mortalitatea 15,7 14,2 8,3 11,4 11,0

Spor natural – 3,7 -4,4 4,9 -1,3 2,1

Sosiri 4 7,7 6,2 12,2 7,1

Plecări 12 19,1 22,3 26,1 16,9

Spor migrat. -8 -11,4 -16,1 -13,9 -9,8

Sursa:PUG, Măguri-Răcătău

Comuna Mănăstireni cu o suprafaţă de 62,99 kmp, atestată documentar in anul 1275, cu o populaţie de1606 loc. Cu 6 sate aparţinătoare, situată la poalele de nord a Munţilor Gilăuluui în contact cu Depresiunea Huedin, pe cursul superior al răului Căpuş. Situată la 48 km de municipiul Cluj-Napoca având în componenţă satele Mănăşturul Românesc, Dretea, Ardeova, Badeciu şi Bica.

Economia comunei este bazată pe agricultură, cu sectorul zootehnic şi cultura cartofului bine reprezentată.

Comuna Mărişel cu o suprafaţă de 85,94, atestată documentar in anul 1724, cu o populaţie de 1845 loc.este situata pe platoul montan “ Măguri, Mărişel “ in Munţii Gilau, situată la o distanţă de 50 km faţă de municipiu Cluj – Napoca, este o aşezare de tip risipit, formată din mai multe cătune. Chiar dacă este o aşezare tânără are o încărcătură istorică importantă datorită faptului că această localitate etelegată de marile nume de eroi ai neamului românesc Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu şi Peleghia Roşu, care este eroina locală care a participat la luptele din 1949. În 2002 populaţia. Din punct de vedere etnic prezenta o structură; 99,88 % români şi 0, 12% maghiari.

Această aşezare a beneficiat de două mari evenimente economice şi anume; primul în perioada 1965 – 1980, care a constat în finalizarea lucrărilor hidrotehnice de pe Someşul Cald, fiin electrificată întrega comună, s-au modernizat drumurile, iar al doileaq moment a început odată cu căderea comunismului când populaţia ţarii a dobândit multe drepturi printre care şi deţinerea celei de a doua locuinţă astfel că pe fondul frumeseţilor naturale ale locului se construiesc case de vacanţă.

În luna iulie a fiecărui an se organizeaza serbarea câmpenească la “Crucea Iancului”, care este organizată de această comună în memoria luptelor lui Avram Iancu de la Fântânele.

Comuna Râşca, fiind o aşezare de tip risipit asemenea celor din Ţara Moţilor, fiind formată din 4 sate Lăpuşteşti, Dealu Mare şi Mărceşti cu o suprafaţă de 65,65 kmp si un număr de 1554 loc. Are 5 sate apărţinătoare.

Sursele de venit ale populaţiei sunt din creşterea animalelor, cultivarea cartofului şi împletirea de rafie pentru confecţionarea sacoşelor cu care râşcani sunt renumiţi în toată ţara.

Comuna Săvădisla cu o suprafaţă de112,65 kmp.atestată documentar in anul 1245, cu o populţie de 4408 loc. Cu 8 sate aparţinătoare.

Comuna Valea Ierii cu o suprafaţă de 148,67, atestată documentar in anul 1417 cu o populaţie de 909 loc.

În Munţii Gilau se poate observa si această discordanţă ca număr de populaţie aferentă localităţilor, Com Măguri- Răcătău având cea mai mare suprafaţă dar populaţia mai mică, iar com. Gilău cu o suprafaţa medie are o populaţie foarte ridicată.

4.1. Factorii demografici

Factorii demografici care duc la răspândirea populaţiei sunt:

– factorii geografici;

– factorii economici;

– factorii social – istorici;

– factorii demografici

4.1.1. Factorii geografici

Principalii factori care influenţează răspândirea populaţiei în acest teritoriu sunt: relieful, clima, vegetaţia naturală, fertilitatea solului şi bogăţiile acestuia, caracterul hidrologic şi fauna.

Relieful este factorul care duce la răspândirea populaţiei prin altitudine şi masivitate, direcţia generală a culmilor, expoziţia versanţilor, declivitatea. Populaţia descreşte numeric odată cu creşterea altitudinii.

Condiţiile climatice care infuenţează populţia sunt; radiaţia solară, prasinea atmosferică, temperatura, vântul, compoziţia atmosferei, zonarea altitudinală şi longitudinală.

Hidrografia influenţează repartiţia populaţiei prin; repartiţie, volum, caracteristicile fizice, chimice şi dinamice ale apei.

În Munţii Gilau populaţia este desfăşurată altitudinal de la 455 m in satul Vlaha, com. Săvădisla – la 1400 m in satul Măguri, comuna Măguri – Răcătău. Aceste condiţii ale reliefului duce la o populare diferenţiată, observându-se concentrarea mai mare la poalele Munţilor Gilău si cea mai mică concentrare este intâlnită în comuna Valea Ierii chiar dacă este situată la altitudine aproape mijlocie unde densitatea ese de 6,11 loc/kmp. Acest fapt este influenţat de factorii economici, şi condiţiile de acces spre centrul polarizator. În Munţii Gilau în majoritatea localităţilor coexistă două sau mai multe enii. Localitatea cu cel mai mare număr de enii este localitatea Căpuşul Mare care inregistrează un număr de 6 etnii; maghiari, rromi, germani, italieni. Etniile influenţează distribuţia populaţiei in acest areal cea ce se poate observa că localităţile cu etnie rromă au un număr mai ridicat al populaţiei comparativ cu localităţile in care această etnie are un număr nesemnificativ sau chiar lipseşte.

Harta Populatia pe etnii - Muntii Gilau

4.1.2. Factorii economici ai distribuţiei populaţiei

Populaţia este condiţionată în mare măsură de factorii economici prin tipul de economie, doterea tehnică, dezvoltarea industriei, gradul de urbanizare şi transporturile. Primii factori economici îi constituie prelucrarea lemnului şi agricultura, in general zootehnia, care după o reducere a numărului de efective de animale înaite de anii 1997- 1998, aceasta a început să dezvolte datorită sprijinului acordat atât de Guvernul României, cât şi de Uniunea Europeană intervenid cu sprjin pentru imbunătăţirea şi tehnologizarea agriculurii, a fermelor de subzistenţă, care predomină în acest teritoriu. În acest domeniu comunele Măguri – Răcătău şi Mărişel având numărul mai mare de bovine, practicându-se chiar şi transhumanţa. In cazul comunei Mărişel, aici datorită condiţiilor social-administrative, infrastructurii, s-a dezvoltat in ultimi ani turismul cu pensiuni agroturistice şi nu numai aici şi alte localităţi şi-au dezvoltat această ramură economimă precum; loc. Albac datorită condiţiilor ale cadrului natural, a elementului antropic şi cel natural a fost declarată staţiune turistică de interes local având 25 de pensiuni cu locuri de cazare. Pe raza comunei Râşca este lacul artificial de acumulare cu renumita staţiune turistică Beliş-Fântănele.

La polul opus fără pensiuni agroturistice se află localitatea Măguri deşi are un potenţial turistic cu elemente naturale, dar in lipsa infrastructuri şi distanţa mai mare faţă de potenţialii turişti, dar pe viitor se poate dezvolta datorită modernizării drumului comunal DC 110 C, reabilitarea drumului comunal DC 111.

Resursele subsolului sunt reprezentate de pegmatite, produse posmagmatice utilizate in construcţii. Turba, un zăcământ de vârstă cuatenară prezentă in bazinul superior al bazinului Someşului Cald, bazinul Someşului Rece şi zna Călăţele-Beliş.

La cultivarea cartofilor cea mai reprezentativa localitate este Râşca, în 2008 plantaţiile de cartofi au ocupat peste 1000 ha.

Resursele subsolului sunt reprezentate de nisipuri cuarţoase la Făgetul Ierii, feldspat la Someşul Rece aici există şi o carieră de piatră din care s-a utilizat la construcţia autastrăzii Turda – Gilău.

O principală sursă economică este constituită prin valorificarea materialului lemnos prin micile unităţi de producţie a cherestelei.

Un alt potenţial factor economic este cel turistic atât natural cât şi antropic foarte important pentru dezvoltarea economică a acestui teritoriu fiid şi facilitat de proximitatea unor centre urbane. În zona malurilor lacurilor de la Fântânele , Someşul Cald, pe valea Someşului Recce până în apropierea de Răcătău au apărut noi sate de vacanţă.

4.1.3. Factorii social-istorici

O caracteristică a densitaţii demografice o constituie teritoriile cu vechile populări unde numărul este mai mare în comparaţie cu cele populate mai recent. Popularea acestui areal se poate defini pe baza atestărilor documentare care există.

4.1.4. Factorii migratori

Aceşia se referă la intrările şi ieşirile dintr-o structură care este supusă influnţelor religioase, culturale şi economice.

În acest teritoriu demografia este in uşoară scădere atât prin reducerea natalităţii cât şi prin emigrarea populaţiei spre alte zone.

Populaţia din proximitatea comunei Gilăulăui, în special tinerii tind spre aceasta prin faptul că, atăt pentru frecventarea cursurilor liceale cât şi spre găsirea unui loc de muncă.

Tabelul 3. Repartiţia demografică

Nr. Crt.Unitatea administr. 2000 2005 2010

1 Albac 2140 2230 2151

2 Horea 2209 2331 2179

3 Beliş 1243 1380 1271

4 Călăţele 2707 2650 2503

5 Căpuşu Mare 3791 3578 3368

6 Gilău 7822 8092 8579

7 Măguri-Răcătău 2242 2364 2272

8 Mănăstireni 1823 1766 1606

9 Mărişel 1699 1571 1485

10 Râşca 1883 1720 1554

11 Săvădisla 4723 4410 1408

12 Valea Ierii 1109 978 909

Sursa:INSS

5. AŞEZĂRILE

Aşezările sunt rezultatul creaţiei omenirii de-a lungul timpului după condiţiile sociale şi economice, în valorificarea spaţiului geografic. Acestea au mai multe aspecte şi forme conform condiţiile de mediu, relief, climă oferite de spaţiul respectiv cea ce a dus la diferaţieri majore la formarea lor. Luănd în considerare faptul că primii oameni au locuit în peşteri până acum când s-a ajuns ca sa se locuiască pe platforme industriale, să nu mai amintim de “zgârăe nori”.

În această zonă nu există niciun oraş recunoscut cu toate că mulţi consideră Gilăul a face parte din această categorie. Acest spţiu rural cuprinde un terutoriu complex prin laturile lui economice, culturale, lingvistice şi de comportament al comunităţilor ce îl locuiesc. Orice aşezare, indiferent de tip şi dimensiune, prezintă două forme majore;

– componenta teritorială.

– componenta social-economică.

Componenta teritorială în cazul aşezărilor rurale este reprzentată de vatră şi teritoriu.

Componenta social-economică este factorul dinamic al aşezărilor umane fiind reprezentată de populaţie şi activităţile economice pecare aceştia le desfăşoară. Aşezările umane prezintă o tipologie specifică fiecăreia. În Munţii Gilăului, deşi nu este un teritoriu foarte mare totuşi există diferenţieri mari ale aşezărilor.

5.1. Distribuţia aşezărilor pe altitudine

Repartizarea aşezărilor rurale sunt condiţionate atât de factorii naturali cât şi de cei socio-politici.

Aici aşezările s-au format de-a lungul timpului începând din zonele de la periferia munţilor cum sunt Săvadisla, Gilău, Căpuşu Mare.

Aşezarile sunt desfăşurate altimetric incepând de la 492 m al medie ( Săvădisla) şi atingând altitudinea de aproape la1400 ( Măguri) .

5.2. Distribuţia plan – spaţială a aşezărilor

Elementul principal al aşezărilor atât de atracţie cât şi de respingere îl constitue relieful. Acestea feresc regiunile puternic frgmentate, în schimb zonele de vale sunt cele mai populate care formează aşezări în şirag.

Relieful montan şi cel colinar duce la formarea aşezărilor dispersate şi pe versanţii insoriţi.

În cazul Munţilor Gilăului, aşezările cele constituite în zonele depresionare şi colinare ca Săvădisla, Gilău, Căpuşu Mare având o distribuţie spaţială mai grupată, iar cele în zonele montane sunt distribuite aleatoriu unde populţia scade numeric ajungând (satul Baba) la 40 locuitori.

5.3. Componentele habitatului

Orice aşezare rurală este compusă din trei elemente aflate în relaţie de conexiune ce funcţionează pe principii sistematice.

– populaţia care este principala componentă dinamică a aşezărilor rurale; – vatra reprezintă un segment al spaţiului rural care este raportat la nevoile de muncă, odihnă şi adăpost, dar care în majoritatea cazurilor joacă un rol secundar în producţie;

– moşia reprezintă elementul cel mai important al unei aşezări rurale fiind pus in continuu la schimbări de folosinţă în funcţie de nevoile comunitaţii rurale. În cele mai multe cazuri peste acest element se suprapun altele cum sunt; – intravilanul care reprezintă teritoriul arondat vetrelor de aşezări.

extravilanul este restul teritoriului administrativ al localităţii.

Populaţia acestor aşezari din Munţii Gilăului fiind toată declarată ca populaţie rurala chiar dacă sunt persoane care au locul de muncă în orşele din proximitatea lor.

Vatra reprezintă elementul principal spre care se îndreaptă majoritatea studiilor. Acţiunile luate la nivel de teritoriu administrativ de aici sunt pornite spre restul teritoriului. Ea este spaţiul acupat cu locuinţe şi dotările necesare precum şi o arie adiacentă.

Formele şi dimensiunile vetrelor cunosc diferite forme de manifestare teritrială care sunt rezultatul mai multor factori precum reliful, resursele de apă, calitatea solului, reţeaua de drumuri, forma deproprietate etc. Forma vetri duce la două categorii;

– sate cu vetre de formă regulată şi aici ar putea fi încadrată aşezarea rurală Gilău; – sate cu vetre neregulete unde se pot îcadra aprape toate localitaţile.

După structura vetrelor, aşezrile sunt constituite din trei mari categorii;

– aşezări rurale cu structură adunată, ex. aşezarea rurală Mănăstireni

– aşezări rurale cu structură răsirată , ex. aşezarile rurale Căpuşu Mare, Căpuşul Mic, Beliş.

– aşezări rurale cu structură risipită, în această categorie intră majoritatea aşezărilor din acest teritoriu.

5.4. Dotările de interes public

Dotările sunt definite ca un semn de edificii construite ori amenajări speciale, cu destinaţie diversă, capabilă să satisfacă nevoile colective.

Clasificarea dotărilor de interes public au strânsă relaţie a numărului, capacităţii şi rangului cu numărul populaţiei pe care o deserveşte după următoarele criterii;

– destinaţie;

– rangul;

– frecvenţa apelului la ele; După destinaţie secasifică:

– pentru învăţăţământ şi culte;

– cu caracter administrativ;

– sanitare;

– de producţie;

– comerciale;

– pentru transport şi telecomuniţii;

– speciale;

6. STRUCTURA DEMOGRAFICĂ A POPULAŢIEI

Abordarea studiului dinamic al populaţie poate fi abordat în trei moduri;

– abordarea populaţiei ca sistem închis unde intrările sunt reprezentate de naşteri şi ieşirile de decese, fără a exista schimburi din exterior,

– abordarea studiului popiulaţiei ca un sistem deschis unde intrările sun reprezentate atât de naşteri cât şi de imigrări,

– abordarea populaţiei ca un sistem unde intervin elemente economice, resursele, culturale, ideologice.

6.1. Natalitatea

Natalitatea este reprezentată prin numărul total al născutilor vii în decursul unei perioade de timp care poete fi o lună, un an etc, măsurată pe baza raportului dintre numărul născuţilor vii şi populaţia totală. În această zonă natalitatea este în continuă scădere pe fondul îmbătrânirii populaţiei, condiţiilor socio-economice, totodată şi prin implementarea metodelor moderne de planificare familială.

Dacă se analizează natalitatea pe totă zona Munţilor Gilăului atuci se poate observa o creştere uşoară, dar dacă este analizată pe o comună se obsearvă o scădere a acesteia. Această discordanţă se datorează faptului că în ultimii ani populaţia din comunele mai mici au migrat spre cele mai mari, de exemplu: populaţia din localităţile Măguri, Mărişel, Belliş au migrat spre Gilău.

Natalitatea a cunoscut o creştere semnificativă după anul 1996 când avorturile erau interzise, iar după revuluţia din decembrie 1989, natalitatea a început să scadă şi datorită legalizării avorturilor.

În comunele Gilău, Săvădisla, Căpuşu Mare şi Călăţele, natalitatea este influenţată prin ridicarea numărului de naşteri datorită etniei rromă şi a altor confesiuni religioase precum baptiştii şi penticostalii.

Harta Confesiuni religioase - Muntii Gilau

Mortalitatea est e cel de al doilea indicator alături de natalitate care determină mişcarea naturală. Aceasta poate fi influenţată de mai multe condiţii socio-economice; nivelul de trai material, nivelul de cultură, starea civilă, caracteristicile biologice.

După cauzale deceselor, mortalitatea poate fi de două categorii, endogenă şi exogenă.

Mortalitatea endogenă este influenţată de caracteristicile interne ale individului, cum ar fi boala, carcteristicile genetice.

Mortalitatea exogenă este influenţată de caracteristicile externe ca urmare a unor accidente, epidemii, războaie, calamităţi naturale.

În această zonă mortalitate este in continuă creştere în aproximativ toate unitaţile administrative, cu excepţia comunei Gilău care are cea mai scăzută rată a mortalităţii raportată la mia de locuitori de 37,92, iar rata cea mai mare a mortalitaţii o are Mănăstireni cu 78,84 . Această explicaţie există faptului că este o comună cu o dezvoltare economică mai ridicată in comparaţie cu celelalte unităţi administrativ teritoriale.

Mortalitatea infantilă avea o pondere (în 2009 ) de 16,50 la mie. Acest fenomen se produce la orice populaţie în număr mai scăzut sau mai ridicat fiind condiţionată de mi mulţi factori. Aici se datorează condiţiilor climatice care duc mai uşor la riscul înbolnăvirilor, apoi accesul mai dificil spre centrele medicale de specialitate

Tabel 5. Rata mortalităţii la mia de locuitori 2006 – 2009

6.3. Sporul natural al populaţiei

Sporul natural este constituit prin calcularea diferenţei dintre numărul născuţilor vii şi numărul deceselor;

Cea mai simplă formulă de calculare pentru obţinererii ratei natalităţii este; diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul decedaţilor din perioada la care se face referinţă.

Rata sporului natural în Munţii Gilau în intervalul anilor 2000 – 2009 a avut o creştere negativă, ceace se înregistrează la nivelul întregii zone a Munţilor Apuseni şi a ţării. Rata cea mai scăzută a sporului natural se înregistrează în atât în localităţile mari datorită dezvoltării, prin folosirea programelor familiale, cât şi în localităţile mici datorită migrării spre localităţile mari.

6.4. Structura populaţiei pe vârstă

Harta Populatia pe grupe de varsta - Muntii Gilau

Acest aspect este implicat intr-o serie de factori demografici, socio-economici având o mare importanţă in cadrul structurilor geodemogrfice. După această structură a populaţiei pe grupe de vărstă se poate explica; potenţialul de forţa de muncă, baza de planificare socio-economică. În raport cu activitatea faţă de muncă se disting două grupe majore de populaţie; populaţie activă şi inactivă. Structura populaţiei se împarte pe trei mari grupe de vârstă; tănără, adultă şi vârsnică. Această delimitere se face în funcţie de scopul studiului şi de caracteristicile fiecărei populaţii. Pentru populaţia ţărilor dezvoltate unde datorită şcolarizării pe o perioadă mai lungă şi durata medie de viaţă ridicată se utilizaeză cel mai mult varianta a IV- a. Demografia studiază dinamica populaţiilor umane, cuprizând studiul marimii, structurii, naşterilor, deceselor, imbătrânirii şi migraţiei. O analiză a structurii demografice se poate referi la societaţi intregi sau la grupuri după definirea mai multor criterii: după sex, vârsta, nivel de educatie, religie, nationalitate etc. În geodemografie este nevoie de mari cantitati de date cum ar fi de exemplu datele colectate de birourile de statistică a populatiei, de datele furnizate de primariile locale, sau datele adunate de recesaminte ale populaţiei distribuţiei populaţiei precum şi modul în care o populaţie se modifică in timp, in urma. Mai există date demografie obtinute din sondaje efectuate in scop commercial, care sunt bazate pe estimări indirecte. Primele ţari care au efectut recasaminte sunt Danemarca si Islanda, dar primul recesamant modern a fost efectuat in anul 1970 in SUA. Exista tari in special in lumea a treia in care nici in prezent nu exista date demografice reale din mai multe motive, fie datele obtinute sunt eronate, fie populaţia absentează de la aceste procese de recenzare crezând ca vor fi supuşi la colectarea unor taxe, ex. Nigeria in anii 1980 avea o populatie de 101 milioane locuitori, iar la recesamantul din 1991 a trebuit reestimat la doar 89 milioane locuitori, cu toate ca sporul natural a evoluat ascendant. Structurile demografice au un caracter dinamic spacifice oricarei comunitaţi umane si sunt influenţate de o serie de factori. Analiza lor se va face sub multiple aspecte pe baza unor indicatori, proprii fiecarei tip de structuri.

6.5. Sructura populaţiei pe sexe

Harta Confesiuni religioase - Muntii Gilau

În acest teritoriu populaţia de ambele sexe ajunge la vârste înaintate, depăşind 85 de ani. Nu se poate face diferenţieri între anumite grupe care au sau nu o viaţă mai lună.

La nivelul României numărul cel mai mare înregistrat pe grupe de sex, este grupa feminină, dar aici situaţia este diferită. Populaţia cuprindea ( 2009) în total 32573 locuitori, din care 16180 locuitori de sex feminin şi 16192 locuitori de sex bărbătesc.

În Munţii Gilau in majoritatea localităţilor coexistă două sau mai multe enii. Unitatea administrativă cu cel mai mare număr de enii este localitatea Căpuşul Mare care inregistrează un număr de 6 etnii; maghiari, rromi, germani, italieni, iar în Măguri – Răcătău în anul 2009 exista un Ucrainean, care a fost surprins in această localitate. Etniile influenţează distribuţia populaţiei in acest areal cea ce se poate observa că localităţile cu etnie rromă au un număr mai ridicat al populaţiei comparativ cu localităţile in care această etnie are un număr.

Etniile reprezantative sunt maghiarii şi rromii. Maghiarii sunt localizaţi in comunele aflate in zona depresionara a Huedinului in comunele Călăţele, Mănăstireni, Căpuşu Mare şi Gilău. Rromii sunt aşezati aproximativ tot pe aceste zone depresionare.

Această zonă fiind sub acupaţia Imperiului Austro – Ungar, fapt ce a contribuit la intrarea şi a altor confesiuni religioase; greco-catolici reformaţi etc.

Religia dominantă pe care o ocupă populaţia acestei zone este cea ortodoxă urmată de cea reformată.

În această analiză se utilizeaza mai multe indicii şi mai multe categorii de concepte.

Ca în orice teritoriu există şi aici populaţie activă care au sursa proprie de venituri prin realizare unei munci care este şi în folosul societăţii în care trăieşte. Aceată populaţie activă este sprijinită şi in acelaşi timp condiţionată de un cadru legal care limitează perioada in care o persoană este încadrată in câmpul muncii, începe la vârsta de16 ani pentru ambele sexe şi se opreşte la (57) ani la femei şi (62) ani la bărbaţi.

Activitatea pe care o desfăşoară o populaţie activă se împarte in trei sectoare:

– sectorul I (primar)

– sectorul II (secundar);

– sectorul III ( terţiar ).

Aici ponderea în ocuparea locurilor de muncă este cuprinsă în sectorul terţiar urmată de cel primar. Fiind zonă montană populaţia şi-a dezvoltat această rmură economică axată în general pe servicii şi turism.

Harta Sectoarele economice - Muntii Gilau

Comuna Săvădisla se diferenţiază având ponderea cea mai mare în sectorul secundar şi acest fapt este datorat numărului mare de angajaţi în construcţii.

7. MĂSURI ŞI POLITICI SOCIALE PRIVIND AMELIORAREA ŞI ELIMINAREA STRUCTURILOR DISCORDANTE

Odată cu intrarea în U.E. România intră în acele prevederi cuprinse în Carta Europeană, apărută în anul 1995 care defineşte spaţiul rural şi funcţiile acestuia, ca:

– funcţia economică,

– funcţia ecologică,

– funcţia socială. Funcţia economică urmăreşte promovarea unor sisteme de producţie care să asigure satisfacerea necesităţilor alimentare ale populaţiei locale, o valorificare eficientă şi durabilă a resurselor naturale.

Funcţia ecologică urmăreşte protejarea şi conservarea spaţiilor rurale care pot prezenta un mediu pentru dezvoltarea activităţilor recreative şi de odihnă. Funcţia socială se realizează de la premise că spaţiul rural este cel care favorizează dezvoltarea unor relaţii sociale precum şcoala, biserica, asociaţii economice.

Putem să facem o asociere a elementelor geografice din Munţii Gilăului cu cele care există şi în Austria, dar condiţiile sociale, politice şi chiar economice sunt foarte scăzute. Aici trebuie intervenit cu nişte politici care să conducă la nişte echilibre în teren, la studiul de-a produce culturi de plante şi exploataţii de creştere a animalelor. În acest moment există aceste exploataţii agricole, dar oamenii sunt încă reticienţi, au format şi asociaţii agricole care sunt în fază incipientă, dar în lipsa unui sprijin concret din partea organizaţiilor implicate în fondurile europene de implementerea proiectelor de dezvoltare a zonelor rurale nu se poate concretiza ocreştere economică.

Spaţiul agricol este un spaţiu rezultat din acţiunea diferenţiată a omului asupra teritoriului, refecănd eficacitatea unei comunităţi în timp de la o generaţie la alta. Extinderea teritoriului s-a produs prin defrişarea pădurilor.

Un alt domeniu care a început să se dezvolte şi care ar avea nevoie de sprijin atât financiar cât şi legislativ este turismul. În aprape tot acest spaţiu rural turismul a început să cunoscă o dezvoltare semnificativă. Acesta nu s-a putut dezvolta şi datorită reţelei rutiere nefavorabile.

Prima măsură care ar trebui luată pe plan local constă în reablitarea, construirea şcolilor, pentru îmbunătăţirea actului educaţional pe plan local, care ar duce la stoparea migraţiei tinerilor spre alte localitţi.

Serviciile medicale, trebuie să fie specializate şi construirea de noi spitale moderne. Construirea de case pentru bătrâni penru că numărul acestora este în creştere.

Bibliografie

Ghinea, D. (2000), Enciclopedia geografică a României, Editura enciclopedică, Bucureşti.

Grigore P. Pop şi colectivul (2007), Judeţul Cluj, Judeţele României, Editura Academiei Române.

Grigore P. Pop (2004), Carpaţii şi Subcarpaţii României

Nicoară, L (1999), Geografia populaţiei, Editura, Focul Viu Cluj –Napoca

Pop, Andreea (2002), Teza de doctorat, Cluj-Napoca. Surd, V. (2001), Geodemografie, Editura Presa Universitară Clujeană.

Surd, V. (2004), Geografia aşezărilor, Universitatea “ Babeş – Bolyai”Cluj- Napoca, Facultatea de geografie.

Surd, V. Zotic, V. Puiu, V. Moldovan, C. ( 2007), Riscul demografic în Munţii Apuseni, Editura, Presa universitară Clujeană.

Trebici, Vl. (1979), Demografia, Editura ştinţifică şienciclopedică,Bucureşti

Trebici, Vl. (1982), Ceste este demografia? Editura ştiiţifică şi enciclopedică, Bucureşti.

Vert Constantin (2001), Geografia populaţiei, teorie şi metodologie, Editura Mirton, Timişoara.

Zotic, V. (2005), Componentele operaţionale ale organizării spaţiului geografic, Editura, Presa Universitară Clujeană.

Postat de Roba Aurel

Alte articole interesante:

Carpatii Occidentali
Carpatii Occidentali - sunt cuprinsi intre Somes (in nord) si Dunare (in sud) - au altitudini mici -...

Relieful Europei
Relieful Europei este alcatuit din 3 trepte principale (munti, dealuri si podisuri, campii). Aceste...

Muntii Carpati
Muntii Carpati Carpatii Meridionali caracteristici se desfasoara intre Valea Prahovei si Culoarul...

Riscuri Climatice Extreme
Click aici pentru a downloada Riscuri Climatice ExtremeRiscuri climatice extreme,uragane,furtune,tornade,taifun,grindina,inghet,ciclonii...