Casele lor, nu sunt ca ale noastre

Fizionomia unei locuinte denota starea sociala a individului care locuieste in interiorul ei. Pornind de la aceasta afirmatie va invit intr-o calatorie prin casele   si asezarile temporare ale globului.  Chiar daca pe glob exista case alimentate cu energie solara, apa geotermala sau cladiri construite pe platforme pentru a se invarti dupa Soare, totusi exista zone pe Glob in care acestea sunt primitive .

Iglu-ul   

Locuinta de iarna a  eschimosilor construita din blocuri de gheata sudate  intre ele. Are forma sferica si este prevazut cu un cos de aerisire in varful acoperisului.  In interiorul lui eschimosii dorm pe paturi de nuiele acoperite cu blani de ren. Constructia se realizeaza dinspre interior, urmand ca la sfarsit sa se taie o portiune de gheata, pentru a servi drept usa.  In timpul verii locuinta eschimosilor este reprezentata printr-un cort conic (goati), acoperit cu piei de animale si cu un orificiu in varf pentru a iesi fumul.

Iglu in nordul Siberiei
Iglu in nordul Siberiei

Iurta

Este o constructie de tip usor, sprijinita pe un schelet de lemn si acoperita cu o pasla impermeabila. Este caracteristica pastorilor nomazi din Mongolia , populatii ce se muta cu iurta de 2- 3 ori pe an in cautarea unor pasuni mai fertile pentru turmele lor. In timpul iernilor friguroase  iurta se poate acoperi cu mai multe straturi de pasla pentru a oferi izolare, iar in restul timpului soba din centru cortului contribuie la cresterea temperaturii.  Acest lucru face ca in interiorul iurtei sa fie racoare in timpul verii si caldura iarna.  Forma circulara a iurtei are rolul de a devia vanturile.

Iurta in Kazahstan
Iurta in Kazahstan

Kraalul  

Asezari populate de negrii bantu din Africa de Sud caracterizate prin colibe amplasate in jurul unei piete centrale. Colibele au carcasa lutuita si impletita.

Kraal in Africa
Kraal in Africa

Locuintele troglodite  

Case sapate in stanca specific  N-E Iranului si Tunisiei. Sunt populate in mare parte de berberi , podeaua fiind din pamant batatorit peste care se intind covoare traditionale. Casele au aspect saracacios iar podeaua este inclinata pentru ca apa sa se scurga in caz de inundatii.

Locuinta troglodita in Iran
Locuinta troglodita in Iran

 

Locuinta troglodita in Tunisia
Locuinta troglodita in Tunisia

  

Scapa rapid de acnee cu produse naturale! Click aici Gaseste haina care ti se potriveste in timp recordClick aici

Locuintele pigmeilor din Africa Tropicala

Sunt alcatuite din grilaje din lastar de baldachin umplute cu diverse materiale (cartoane,ramuri), pentru a asigura un comfort termic in timpul noptii. De obicei se construiesc sub copaci ramurosi pentru a fi protejati de soarele arzator din timpul zilei.

Locuinta pigmeilor in Africa Centrala
Locuinta pigmeilor in Africa Centrala

 

Locuintele pe piloni

Sunt locuinte specifice zonelor mlastinoase bogate in precipitatii (Bangladesh,Thailanda). Prin inaltarea caselor pe piloni oameni evita asfel eventualele inundatii, se feresc de vietatile ce misuna noaptea prin apropiere iar pilonii pot fi utilizati pentru a lega in timpul zilei hamace.

Case pe piloni in Laos
Case pe piloni in Laos

Casele de paie si bambus din India

Sunt realizate dintr-un amestec de lut,paie si balega de vaca. Acest amestec este foarte util deoarece este mai ieftin decat caramida sau piatra. Zidurile caselor sunt destul de groase  contribuind astfel la coborarea temperaturii in interior. Din cauza temperaturilor ridicate deseori indienii dorm sus pe acoperisuri.

 
Locuinta in India
Locuinta in India din lut

 

Casa de paie in India
Casa de paie in India

 Casele triburilor Bantu

Sunt acoperite cu paie , au forma conica si sunt construite din lut.

Locuinta triburilor Bantu in Uganda
Locuinta triburilor Bantu in Uganda

case pe glob,casele din africa,iglu-ul,iurta,,houses the world, africa houses, igloos, iurta,

Please follow and like us:

Blestemul Polului Sud

Amundsen se pregatea sa plece spre Arctica, cand a aflat ca Robert Scott se indrepta spre cucerirea Polului Sud.  Ramas fara  posibilitatea cuceririi polulului N deoarece fusese recent cucerit de Robert Pearry hotaraste in mare secret sa atace Polul Sud dar pe o distanta  mai scurta, pentru a ajunge inaintea  lui Robert Scott.

Rutele celor 2 exploratori(verde Amundsen; roz Robert Scott)
Rutele celor 2 exploratori(verde Amundsen; roz Robert Scott)

Impreuna cu inca 4 tovarasi si folosind sanii trase de caini la data de 20 octombrie 1911, incepe ascensiunea pe ghetar.  Ramasi fara provizii englezii  omoara cate un caine la fiecare 3 zile si hranesc  cu carne proaspata, atat echipajul cat si restul cainilor. Alegand aceasta metoda reusesc sa supravietuiasca si sa  ajunga la Polul Sud in data de 14 decembrie 1911.

Amundsen la Polul Sud
Amundsen la Polul Sud

Robert Scott nu are aceeasi soarta

El dorea sa ajunga la Polul Sud folosind  ponei, sanii cu motor si caini. Expeditia a fost nevoita sa paraseasca saniile cu motor iar caii au fost omorati dincolo de paralela de 83 de grade din cauza lipsei furajului. Pe la paralela de 84 de grade, englezii trimit si cainii inapoi si incep sa-si care singuri saniile. Pana la paralela de 87 de grade  Scott trimite sapte oameni spre casa ramanand doar cu inca 4 camarazi( Scott, Edgar Evans, medicul Edward Wilsson, capitanul Lawrence Oates si locotenentul Henry Bowers). Istoviti , si ramasi fara prea multe alimente cu 250 de km inainte de a atinge Polul inaintau cu doar cativa km pe zi.

Cand pana la pol nu mai erau decat cateva sute de metri Scott scria in jurnalul sau : ”Am zarit in fata un punct negru………………….Cand ne-am apropiat mai mult am constatat ca era un steag negru. Totul era clar norvegienii ne-o luasera inainte. Ei au atins primii Polul. Groaznica dezamagire! Ma doare inima pentru tovarasii mei credinciosi……O sa fie o intoarcere trista.”

La data de 17 ianuarie 1912 Scott scrie in jurnalul sau:”Am trait o zi ingrozitoare, nimeni nu a putut sa doarma. Temperatura este de -29 de grade, in aer se simte acea infricosatoare umezeala ce te patrunde pana la os……..Doamne! Ce loc ingrozitor……”

Moartea lui Scott si a tovarasilor sai

Jurnalul lui Scott spre tabara de baza

17 februarie” Evans statea in genunchi.Hainele ii erau ravasite, mainile degerate fara  manusi. Cand l-am intrebat cei cu el, Evans mi-a raspuns balbaindu-se ca nu stie, dar crede ca a lesinat…….Am plecat sa aducem o sanie dar cand ne-am intors el nu mai reactiona in nici un fel. E ingrozitor sa pierzi astfel un tovaras……”

3 martie ” Azi dimineata e atat de greu cum n-a fost niciodata…..Nu cred ca vom rezista acestui calvar”

5 martie ” Picioarele lui Oates sunt intr-o stare jalnica…………Combustibilul e pe sfarsite………Nu ne putem ajuta unul pe altul,abia daca poate sa aiba grija de el insusi”

10 martie ”Suntem atat de istoviti, ma indoiesc ca o sa ajungem pana la capat….Lucrurile noastre ingheata tot mai rau si ne e din ce in ce mai greu sa le folosim”

11 martie ” Este clar Oates e aproape de sfarsit. Am poruncit lui Wilson sa ne dea ceva sa punem capat suferintei”

14 martie ” Temperatura e de -42 de grade si vantul e infiorator………..Cred ca suntem aproape de sfarsit.Afara din cort e ingrozitor………Trebuie sa luptam pana la ultimul pesmet dar nu ne putem micsora portiile”

16 martie ” Ultimele ganduri ale lui Oates au fost pentru mama lui………De dimineata s-a sculat si a zis ca se duce sa plimbe putin. Stiam ca nu se va mai intoarce. S-a dus sa moara.”

18 martie ” Piciorul meu drept e pierdut, aproape toate degetele mi-au degerat….Acestea sunt treptele ce ma apropie de sfarsit”

29 martie ” Pana la deposit mai sunt 11 mile ,dar e imposibil de iesit din cort deoarece vantul te doboara si zapada te orbeste…..Vom rezista pana la capat…………E pacat dar nu cred ca voi mai fi in stare sa scriu”.

Ultima insemnare ”Pentru D-zeu nu lasati familiile noastre fara ajutor.”

Dupa 8 luni un grup trimis de englezi in cautarea lor gasesc cortul si inauntru 3 cadavre.

Robert Scott si echipajul sau
Robert Scott si echipajul sau
 
 

cuceritorii polului sud,cine a atins polul sud, amundsen,continentul alb,antarctida, primul in antarctida,,South Pole conqueror who reached the South Pole, Amundsen, white continent, Antarctica, first in Antarctica,

Please follow and like us:

Invata sa citesti norii

 Cu totii , atunci cand vrem sa plecam undeva ne facem probleme legate de starea vremii. Totusi privind norii de pe bolta cereasca ne putem da seama de evolutia ulterioara a vremii si astfel ne putem face planuri pentru ziua respectiva.

Altocumulus (poti sa lasi umbrela acasa)

Situati la cca 5000-6000 m, sunt formati din picaturi mici de ploaie  si nu dau precipitatii.

Altocumulus translucidis
Altocumulus translucidis

 

Cirrus ( ar fi bine sa-ti bagi umbrela in geanta)

Nori situati la cca 8000 m ,subtiri, produc schimbari in starea vremii in perioada  imediat urmatoare. De obicei prevestesc furtunile.

Cirus
Cirus

 

Cumulonimbus (ar fi bine sa nu pleci azi de acasa)

Nori josi cu dezvoltare mare pe vertical din care cad ploi sub forma de aversa insotite de tunete ,fulgere ,vijelie si multa grindina.

Cumulonimbus
Cumulonimbus

 

Cumullus (posibilitate redusa de precipitatii)

Sunt acei nori josi, cu aspect de gramajoare ,pe care ii observam ca se deplaseaza rapid. Posibilitatea unor precipitatii este destul de redusa.

Cumulus congestus
Cumulus congestus

Stratus (ploua mult si marunt, iar iarna ninge cu fulgi mari)

Sunt foarte josi,  au culoarea cenusie   si sunt responsabili de apritia burnitelor  si a ninsorilor abundente.

stratus
stratus
 
Nimbostratus (asteapta sa treaca  “potopu”)

Nori josi din care cad precipitatii bogate vara si zapezi abundente iarna.

Nimbostratus
Nimbostratus

Altostratus (ploaia se evapora pana sa ajunga pe sol, asa ca stai linistit)

Nori  aflati la cca 6000 de m, ce dau un timp inchis ,dar din care nu cad precipitatii mari.

Altostratus
Altostratus

Cirostratus ( prevestesc  ploaia)

Sunt situati la peste 8000 de m, au grosime subtire si prevestesc posibilitatea aparitiei precipitatiilor .

Cirostratus
Cirostratus

Norii sidefii (posibilitate ZERO sa cada precipitatii)

Localizati la cca 17 km inaltime sunt formati numai din cristale de gheata si nu dau precipitatii.

Norii sidefii
Norii sidefii

 

Sursa:

 

 
 

de ce ploua,cand ploua,tipuri de nori,cumulonimbus,stratus,cirus,formarea norilor,de ce ploua,why it rains, it rains, types of clouds, cumulonimbus, stratus, cirrus, cloud formation, why it rains

Please follow and like us:

Despre incalzirea globala

Incalzirea globala

Subiectul Incalzirea globala pare sa nu se mai termine, numerosi specialisti au analizat acest fenomen ajungand in final la concluzii mai mult,sau mai putin plauzibile.

Incalzirea globala reprezinta fenomenul de crestere a temperaturilor medii anuale, ca urmare a industrializarii dar si defrisarilor. Observat de circa 2 secole, pare ca s-a accentuat mai ales in ultimele decenii cand marile companii au inceput “scormonirea” solului si prelucrarea resurselor, lucru ce a facut ca atmosfera noastra sa fie “bombardata” cu compusi ce au dus in final la cresterea temperaturii.

Incalzirea globala- Cauze

Cauza 1 in Incalzirea globala: Gazele cu efect de sera

Notiunea de “aer curat “ trebuie scoasa din vocabular deoarece Pamantul se pare ca nu mai detine asa ceva. Chiar si suprafetele considerate ca fiind neafectate de poluare (zonele arctice,zonele nelocuite), prezinta in compozitia atmosferei compusi ai Carbonului, Sulfului sau azotului.

Cauza 2 in Incalzirea globala: Eruptiile vulcanice

In urma activitatilor vulcanice se degaja in atmosfera compusi  de natura diversa (lichizi ,solizi,gazosi), ce vor pluti in atmosfera. Respectivii compusi vor  forma  benzi noroase, ce vor impiedica radiatia emisa de Pamant  sa se piarda in Cosmos, aceasta fiind nevoita sa raman in atmosfera terestra (efect de sera).

Eruptia vulcanului Merapi
Eruptia vulcanului Merapi

Cauza 3 in Incalzirea globala: Furtunile de praf

Sunt responsabile si ele de poluarea aerului prin cantitatile imense de praf ce sunt ridicate in atmosfera unde pot stationa perioade destul de mari fiind apoi readuse pe sol de catre ploi.

Furtuna de praf in Desertul Arabiei
Furtuna de praf in Desertul Arabiei

Cauza 4 in Incalzirea globala: Incendiile naturale

Sunt o sursa de fum, funingine, CO2 si sunt raspandite cu precadere in zonele calde.

Incendiu natural in Portugalia
Incendiu natural in Portugalia

Cauza 5 in Incalzirea globala: Defrisarile

Pentru culturi, comert cu lemn, extinderea asezarilor si drumurilor, pentru exploatarea solului sau pentru a face rost de fanete si pasuni  pentru animale, oamenii au apelat la indepartarea copacilor. In urma defrisarilor oxigenul din atmosfera se imputineaza iar cantitatea de  CO2 creste prin putrezirea lemnului.

Despaduriri
Despaduriri

Incalzirea globala – Efecte

Topirea ghetarilor se pare ca este cel mai important efect al incalzirii globale. Prin cresterea temperaturii ghetarii se vor topi, iar apa rezultata se va dirija catre ocean crescandu-i astfel nivelul. Afectati de topire nu sunt doar ghetari montani ci si cei de la Poli (de calota). In urma disparitiei ghetarilor montani raurile ce se alimentau din ei vor scadea in debit, afectand asfel populatiile aflate pe cursul lor(debitul Indusului ar putea scadea cu peste 70 de procente pana in 2080). Ghetarii himalayeni constituie cea mai mare aglomerare de ghetari de pe glob dupa cei de la Poli, dar in prezent se micsoreaza cu cca 13-15 m /an. Situatie dramatica este si in Muntii Tian Shan, unde suprafata ghetii s-a redus cu un sfert in ultimele patru decenii sau in Kilimanjaro unde pana in 2020 se va topi complet. Ghetarii din zonele arctice si antarctice continua sa se dezintegreze, iar grosimea ghetii a scazut in medie cu 2 m, in ultimii 30 de ani. Din cauza topirii ghetarilor greutatea ce apasa asupra Terrei scade, iar stratul de Pamant creste.

Topirea ghetarilor in Groenlanda
Topirea ghetarilor in Groenlanda

Efectul 1 Incalzirea Globala – Ridicarea nivelului oceanic este cauzata in principal de topirea ghetarilor ( apa rezultata din topire se varsa in ocean). Cele mai afectate de ridicarea nivelului oceanic sunt zonele joase (Olanda, zonele insulare, zonele cu estuar, Bangladesh), unde se vor produce inundatii, tarmurile vor fi erodate iar populatiile vor fi nevoite sa gaseasca mijloace de aparare impotriva furiei apelor. Pe glob cca 400 milione locuitori traiesc la distante de 20 de m fata de nivelul marii, si 20 de km fata de tarm.

Inundatii provocate de cresterea nivelului oceanic
Inundatii provocate de cresterea nivelului oceanic

Efectul 2 Incalzirea Globala – Intensificarea hazardelor naturale(uragane,tornade s.a)

Evaporarea masiva va duce la formarea de precipitatii bogate rezultand astfel inundatii in anumite zone ale globului, dar si la diminuarea ploilor in alte parti ducand la aparitia secetelor. Aparitia uraganelor in zonele considerate sigure (Brazilia), precum si inregistrarea unor recorduri la intensitatile si numarul uraganelor (SUA in 2004) i-a facut pe cercetatori sa puna acest fapt pe seama inmagazinarii de caldura suplimentara in ocean (un ocean cu apa mai calda va produce un uragan mai puternic).

Cresterea temperaturii apelor oceanice duce la intensificarea uraganelor
Cresterea temperaturii apelor oceanice duce la intensificarea uraganelor

Cresterea temperaturii apelor oceanice duce la intensificarea uraganelor

Se pare ca datorita fenomenului El Nino (conduce la secete in unele regiuni si la ploi abundente in altele) specific zonelor inter-tropicale ar fi responsabil si de iernile grele din Canada. In ultimul secol s-au inregistrat 23 de fenomene de acest fel , dar si furtuni puternice frevente ce pot produce asa numitele maree de furtuna cu efect distrugator (in 1970 un astfel de fenomen a provocat 300000 de victime in delta Gange).

Efectul 3 Incalzirea Globala – Disparitia anumitor specii

Specii de animale de pe intreg globul vor fi afectate, fie ca e vorba de animalele ce iubesc umezeala ( broastele) a carei proportie va scadea treptat, fie ca este vorba de ursii polari care vor ramane fara casa (din cauza topirii ghetarilor unii ursi innoata si pana la 50 de km pentru a cauta hrana). Pentru a supravietui animalele trebuie sa se adapteze noilor conditii sau sa migreze spre alte zone. Totusi animalele care traiesc in zonele montane inalte nu au unde sa se mai duca, la fel si animalele polare. Nici plantele nu vor scapa, fenofazele lor vor fi dereglate (vor inflori mai repede), vor migra spre altitudine (conifere).

Topirea ghetarilor poate cauza disparitia ursilor polari
Topirea ghetarilor poate cauza disparitia ursilor polari

Efectul 4 Incalzirea Globala – Afecteaza sanatatea oamenilor

Sanatatea devine precara ca urmare a poluarii atmosferice populatia capatand astfel diverse afectiuni de ordin repirator. In ultima vreme se constata un procent mai mare a alergiilor ca urmare a cresterii cantitatii concentratiei de particule solide din aer, dar si o incidenta mai mare a cazurilor de malarie prin cresterea arealului acestei maladii. Nu ne mai miram daca auzim astazi ca inca o persoana are malarie in Europa Sudica  sau ca in Suedia s-a inregistrat un nou caz de encefalita.

Efectul 4 Incalzirea Globala – Subtierea stratului de ozon

Ozonul-acesta „patura„ situata la cca 20 de km deasupra noastra, ne apara de radiatiile nocive venite din Cosmos. Totusi cu buna stiinta omul reuseste sa subtieze aceasta patura prin degajarea in atmosfera de aerosoli, ce in final vor gauri stratul de ozon, fapt ce va permite ultravioletelor sa ajunga in  procente ridicate pe Terra. La acest capitol nici natura parca nu vrea sa tina cu noi deoare vulcanii emana si ei in urma eruptiilor cantitati mari de aerosoli.

Cresterea concentratiei gazelor cu efect de sera subtiaza stratul de ozon
Cresterea concentratiei gazelor cu efect de sera subtiaza stratul de ozon

Efectul 5 Incalzirea Globala – Inghetarea peninsulei Scandinave

Peninsula Scandinava este scaldata in prezent de un curent cald ce incalzeste coastele ei, permitandu-i astfel sa aiba activitate portuara normala. Totusi in urma topirii ghetarilor rezulta apa dulce,apa ce va invada acest curent si-l va raci. Astfel ramasa fara curentul cald Norvegia, va ingheta. In urma topirii ghetarilor rezulta apa dulce ce se va varsa in ocean intr-un mediu sarat,rezultand astfel o scadere a salinitatii oceanice.

Surse  :

www.ecomagazin.ro

efectul de sera,topirea ghetarilor,disparitia animaleleor,cresterea nivelului oceanic,inundatiile,fenomene climatice extreme,poluarea industriala,incalzirea curentilor,ploile acide,hazarde climatice,greenhouse effect, melting glaciers, disappearing or animals, ocean level rise, floods, extreme weather events, industrial pollution, warming currents, acid rain, climate hazards

Please follow and like us:

Obiective turistice Romania

Obiective turistice Romania

Piatra Cetii (Muntii Trascau)

Piatra Cetii (Muntii Trascau)
Piatra Cetii (Muntii Trascau)

Piatra Cetii este un olistolit, adică carst de tip suspendat pe structură faliată (M. Bleahu), datorită unui sistem de falii care îl ridică în horst, sau carst de coastă (I. Popescu – Argeşel).


Este constituită din calcare mezozoice, pe seama cărora sunt bine puse în evidenţă sectoarele de chei, rezultate din „tăierea” barelor calcaroase de către văile ce au,  în general, direcţia NV-SE. Între acestea, trebuie menţionate Cheile Mănăstirii, formate prin străpungere epigenetică şi Cheile Râmeţului – pe Valea Râmeţului, Cheile Întregalde – pe Galda (prin captare) şi alte câteva sectoare mai mici: Cheile Tecşeştilor şi Cetii – pe Valea Cetii, Cheia Pravului s.a. Pe versanti apar grohotisuri (roci ingramadite rezultate prin dezagregare). Este considerata a fi o „insula calcaroasa” la fel ca alte unitati din Muntii Trascau(Piatra Bulzului, Piatra Cetii, Piatra Craivii).

Piatra Singuratica (Hasmasu Mare)

Piatra Singuratica(Hasmasu Mare)
Piatra Singuratica (Hasmasu Mare)

Localizata in masivul Hasmasu Mare este alcatuita din calcare si s-a format ca urmare a eroziunii diferentiate pe suprafata calcarului. Acolo unde roca a fost mai dura se observa zona mai inalta. Pe suprafata  acestei formatiuni se observa forme carstice  realizate de apa prin dizolvare precum: lapiezuri (santulete), doline  (gropi acoperite de vegetatie) si avene (puturi adanci) ce-ti „taie” rasuflarea.

Pesteri prabusite (Piatra Craiului)

piatra-craiului(pesteri prabusite)
piatra-craiului(pesteri prabusite)

Plafonul pesterilor s-a prabusit din cauza dizolvarii facuta de apa. Sunt localizate in Piatra Craiului.

Pietrele Doamnei (Rarau)

Pietrele Doamnei (Rarau)
Pietrele Doamnei (Rarau)

Denumirea stancilor provine de la faptul ca  pe vremea lui Petru Rares, sotia sa  se urca deseori pe stanci si cauta sa vada daca apare sotul sau.

Peste tot apar  incrustatii de corali, amoniti, alge marine, elemente care formau mari recife, acum 140 milioane de ani, in perioada cretacica, cand acest teritoriu a fost acoperit de apele oceanului. In partea sudica a rezevatiei se afla Pestera Liliecilor. Eroziunea  facuta de agentii externi ( apa, inghet-dezghet) modeleaza continuu aceasta forma. 


Zidurile Uriasilor (rezervatia Reghiu)

Zidurile Uriasilor (rezervatia Reghiu)
Zidurile Uriasilor(rezervatia Reghiu)

Sunt localizatE in Subcarpatii Curburii (valea Milcovului) si sunt ziduri inalte de gresii (nisip cimentat in timp).

Cheile tesnei mehedinti

cheile tesnei mehedinti
cheile tesnei mehedinti

S-au format prin adancirea raului in calcare (in decursul erelor geologice), sunt reprezentate prin pereti verticali de calcar, cu abrupturi, hornuri si forme carstice.

Claile lui Miron (Ceahlau)

claile lui Miron (Ceahlau)
claile lui Miron(Ceahlau)

Agentii externi au sculptat masa de conglomerat (roci sedimentare cimentate), in timp rezultand formele  prezente in imagine.

coloanele de bazalt de la Racos (Orientali)

coloanele de bazalt de la Racos (Apuseni)
coloanele de bazalt de la Racos (Orientali)

Aici au fost ultimele eruptii de lava din cadrul Carpatilor Orientali.

Bazaltele din Muntii Persani au format candva o placa unitara, care a fost dezmembrata de eroziune. Din corelarea tuturor zonelor s-a putut deduce ca au existat trei faze lente de eruptie, cand lavele au format paturi de 2 – 20 m grosime, separate de faze explozive, cand s-au depus cenusi, bombe si scorii. Eruptivismul nu a fost continuu, caci in timpul a doua perioade de calm, s-au depus pietrisuri marunte, nisipuri, calcare de apa dulce, ce separa nivele de material vulcanic.

Coltiii Pelegii (Retezat)

Coltiii Pelegii (Retezat)
Coltiii Pelegii (Retezat)

Inghetul, frigul,vanturile au colaborat si au creat in timp aceste forme cu aspect de „ace” din  muntii Retezat.


Detunatele(Muntii Ceahlau)

Detunatele(Muntii Ceahlau)
Detunatele(Muntii Ceahlau)

Oamenii de prin partea locului spun că Detunatele ar fi fost, la început, o stâncă îngemănată. Dar într-o bună zi de vară, pe o arşiţă înăbuşitoare, s-a pornit din senin un potop ca la începuturile lumii, cu tunete şi fulgere care mai de care mai înspăimântătoare. Şi în toiul furtunii, cu o bubuitură asurzitoare un trăsnet s-a năpustit asupra stâncii, despicând-o şi dându-i numeroase şi felurite înfăţişări. Se spune că de atunci mulţi curioşi vin să vadă stâncile cele detunate de trăsnet şi unde se adăpostesc pustnicii, cei care vor să îl afle pe Dumnezeu în inima muntelui.

In realitate sunt roci sedimentare de tip flis (conglomerate, gresii, marne) sculptate de agentii externi (vant, inghet-dezghet, ger).

Fereastra Zmeilor(Fagaras)

Fereastra Zmeilor(Fagaras)
Fereastra Zmeilor(Fagaras)

Eroziunea agentilor externi a indepartat roca mai moale din cadrul rocii dure (sist cristalin) formandu-se o zona cu aspect de fereastra.

Groapa Ruginoasa(Bihor)

Groapa Ruginoasa(Bihor)
Groapa Ruginoasa(Bihor)

 

Este o ravena imensa (succesiune de santuri adanci) situata in Muntii Bihor ce s-a format prin eroziunea facuta de apa asupra rocilor argiloase din versant. Catre santul principal se indreapta alte santuri mai mici ce dau peisajului un aspect spectaculos. Eroziunea continua si astazi (acum 80 de ani – pe hartile vechi- locul era marcat cu o ravena foarte mica).

Are diametru de aproximativ 600 de metri si o adancime de peste 100 de metri.

Iezerul Rodnei (Muntii Rodnei)

Iezerul Rodnei (Muntii Rodnei)
Iezerul Rodnei (Muntii Rodnei)

Lac glaciar ce seamana cu conturul Romaniei. Pe suprafata lui se pot identifica principalele orase(pietrele), dar si locul unde patrunde Dunarea in tara (un mic paraias ce isi are izvoarele in lac).

Lacul Balea (Fagaras)

Lacul Balea (Fagaras)
Lacul Balea (Fagaras)

Lac glaciar in M-tii Fagaras.

Lacul Dracului (Cheile Nerei)

Lacul Dracului (Cheile Nerei)
Lacul Dracului (Cheile Nerei)

 

Lacul Dracului

este cel mai adanc lac carstic din Romania(9 m), are o transparenta mare si se afla in muntii Locvei. Situat  în partea de început (în amonte) a Cheilor Nerei județul Caras Severin. Are o culoare aparentă albastru-verzuie, diametrul de 20 m  , fiind format prin prăbușirea tavanului peșterii alăturate și alimentat prin fisurile carstice.

Lacul Zanoaga (Retezat)

Lacul Zanoaga (Retezat)
Lacul Zanoaga (Retezat)

Cel mai adanc lac glaciar din Romania(29 m).

Mecetul Turcesc (Bucegi)

Mecetul Turcesc (Bucegi)
Mecetul Turcesc (Bucegi)

 

 Blocuri mari de calcar scoase la zi prin eroziune ce apar in relief prin stanci proeminente .

Pestera Vantului (Padurea Craiului)

Pestera Vantului (Padurea Craiului)
Pestera Vantului (Padurea Craiului)

Cea mai lunga pestera din Romania, are cca 47 de km.

Pestera-Cioclovina (Sureanu)

Pestera-Cioclovina (Sureanu)
Pestera-Cioclovina (Sureanu)

Detalii

cheile tesnei mehedinti

cheile tesnei mehedinti
cheile tesnei mehedinti

Detalii

Claile lui Miron (Ceahlau)

Claile lui Miron (Ceahlau)
Claile lui Miron (Ceahlau)

Formr ce apar datorita eroziunii facuta de inghet-dezghet.

Coloanele de bazalt de la Racos(Apuseni)

coloanele de bazalt de la Racos(Apuseni)
coloanele de bazalt de la Racos

Detalii

Piatra Cetii, Piatra Singuratica,Pesteri prabusite,Pietrele Doamnei,Zidurile Uriasilor,Cheile tesnei ,Claile lui Miron,coloanele de bazalt de la Racos,Coltiii Pelegii,Detunatele,Fereastra Zmeilor,Groapa Ruginoasa,Iezerul Rodnei,Lacul Balea,Lacul Dracului,Lacul Zanoaga,Mecetul Turcesc ,Pestera Vantului ,Pestera-Cioclovina,cheile tesneiforme ciudate creeaqte ,de apa, de vant, de valuri,de soare,alunecare de teren,canioanele,sfinxul,babele,7 scari,piatra singuratica,relieful pe conglomerate,vulcanii norosi,curgerile noroiase,Obiective turistice Romania,Obiective turistice,Stone, mist Lonely, collapsed caves, stones Lady, walls Giants, keys tesnei, haystacks Miron, basalt columns Racos, Coltiii Pelegii, Detunatele, Window Dragon, Pit Ruginoasa, Iezerul Rodna, Balea Lake, Devil Lake, Lake Zanoaga, Mecetul Turkish, Wind Cave, Cave-Cioclovina, strange keys tesneiforme creeaqte, water, wind, waves, sun, landslide, canyons, sphinx, old women, 7 staircases, stone lonely landscape on conglomerates, volcanoes rain, mud flows, Romania Sights, Sights

Please follow and like us: